În expoziţia permanentă Tezaur Istoric a Muzeului Naţional de Istorie a României poate fi văzut tetraevangheliarul greco-român, tipărit de Antim Ivireanu la 1693 şi dăruit de domnitorul Constantin Brâncoveanu, în anul 1709, ctitoriei sale, mănăstirea Hurezi.
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, arta românească se caracterizează printr-o mare efervescenţă culturală şi artistică. Este perioada când componentele de sorginte bizantino-balcanică şi de tradiţie occidentală fuzionează într-un nou stil “cantacuzin-brâncovenesc”.
Renaşterea artistică brâncovenească a însemnat în arta metalelor preţioase, modalităţi noi de execuţie, prin sublinierea reliefurilor, o varietate de materiale, fildeş, cornalină, smalţuri policrome împreună cu pietrele preţioase.
Majoritatea pieselor de factură religioasă au fost comandate de domnul Constantin Brâncoveanu (1688-1714) aurarilor transilvăneni din Braşov şi Sibiu, cei mai solicitaţi fiind Georg May II şi Sebastian Hann, ultimul realizând printre altele ferecătura în aur a tetraevangheliarului, tipărit de Antim Ivireanu la 1693 şi donată în 1709 ctitoriei sale, mănăstirea Horezu.
Maniera artistică de reliefare a scenelor religioase, redarea veridică a comanditarilor în scena Sfinţilor împăraţi, Constantin şi Elena, dar şi minuţiozitatea cu care sunt subliniate detaliile ornamental florale, încadrează această ferecătură printre cele mai frumoase din lume. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.