Coroana Reginei Maria a fost comandată Casei Falize Frères de Parlamentul României în august 1921 pentru ceremonia încoronării de la Alba-Iulia (15 octombrie 1922) prin preşedintele Senatului, generalul Constantin Coandă, președintele Comisiei pentru organizarea ceremoniilor încoronării, şi de colonelul Drosso, Șeful Casei Militare a Regelui, cel însărcinat cu predarea planurilor și a metalului prețios din care a fost lucrată.
Proiectul coroanei în stil bizantin, decorată cu motive vegetale, a fost conceput de Costin Petrescu, având ca sursă de inspiraţie coroana doamnei Despina Miliţa soţia lui Neagoe Basarab, de pe fresca Mănăstirii de la Curtea de Argeş, ţinând cont de dorinţa reginei Maria pentru a da o aură medievală înfăţişării sale.
Coroana Reginei Maria este din aur masiv (extras din Transilvania, dându-i astfel o simbolistică aparte) şi pietre semipreţioase: turcoaze (16 bucăţi), ametiste (12 buc.), opaluri (68 buc.), chrysoprazuri (32 buc.), granate (16 buc.), plus indispensabila catifea. Cântăreşte 1.854 de grame, are diametrul la bază de 17,5 cm şi înălţimea de 18 cm.
Autoritățile române au plătit peste 64.000 de franci fraţilor André, Jean și Pierre Falize pentru realizarea unei capodopere a orfevrăriei din perioada secolelor XIX-XX, considerată cea mai neobișnuită coroană pentru mediul monarhic european conservator.
Un accesoriu neobişnuit pentru coroană sunt pandativii laterali “prependoulia” specifici diademelor imperiale bizantine. Cele două pandantive au fiecare câte un scut heraldic, unul reprezintă stema Regatului României, iar celălalt însemnele heraldice ce arată ascendenţa reginei Maria, Casa de Edinburgh.
Piesa prezintă o alăturare unică de simboluri regale, fiind o exprimare a noii identităţi naţionale române dobândite de către nepoata reginei Victoria. De cele două medalioane sunt prinse câte 3 lanţuri de ambele părţi, reprezentând spice de grâu, simbol al fertilităţii, iar la capătul fiecărui lanţ era o cruce gamată, similară celei din partea superioară a coroanei. Crucea gamată stilizată reprezintă simboluri religioase cosmice străvechi care se regăsesc adesea şi în arta populară românească. (Videojurnalist / Editor foto: Alfred Schupler; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)