Fost lider al Generației de Aur și selecționer al României, Gheorghe Hagi a afirmat, miercuri, într-o conferință de presă, că atât timp cât este acționar la Farul Constanța nu va mai putea fi antrenorul echipei naționale, motiv pentru care a și refuzat oferta Federației Române de Fotbal. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan, Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Unu din patru copii suferă de dureri de spate, arată rezultatele unui studiu realizat de Asociația KinetoBebe în școli din București. Cercetarea, care a inclus aproape 6000 de elevi de școală primară, arată că deși copiii cunosc, în teorie, ce înseamnă o postură corectă, mulți dintre ei stau incorect, fie în bancă, fie în fața telefoanelor mobile sau a altor device-uri. Medicii atrag atenția asupra faptului că obiceiurile greșite privind postura duc la probleme inclusiv în viața de adult. (Autor: Daciana Ilie; Videojurnalist: Marian Vlăduţ; MontaJ: Codruţ Arsenescu)

Fostul mare fotbalist Gheorghe Hagi a lansat, miercuri, cu ocazia împlinirii a 60 de ani, un volum autobiografic intitulat 'Hagi, drumul meu', în care prezintă parcursul său în acest sport, atât că jucător, cât și ca antrenor și conducător de club. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Colegiul Medicilor din România (CMR) a semnat, miercuri, un acord de parteneriat cu Agenţia Naţională de Transplant în vederea implicării pentru conştientizare asupra activităţii de transplant de organe şi ţesuturi în rândul comunităţii medicale, respectiv a medicilor din România. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Abilitățile de bază ale elevilor români trebuie să se îmbunătățească, pentru ca România și Uniunea Europeană să fie mai puternice în competiția globală, a declarat marți, într-o conferință de presă la București, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene (CE) Roxana Mînzatu, răspunzând unei întrebări despre planurile de reformă pentru liceu propuse de Ministerul Educației. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Comisia Europeană lucrează la o simplificare a procedurilor de primire a drepturilor sociale de către lucrătorii mobili transfrontalieri, prin modificarea regulamentului care coordonează sistemele de securitate socială între statele membre, a afirmat marți, la București, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene (CE) Roxana Mînzatu, aflată în prima sa vizită în România în această funcție.
(Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

'Comisia Europeană, evident, nu ia decizii și nu are competențe în ceea ce înseamnă organizarea alegerilor într-un stat membru (...) Dar în ceea ce privește funcționarea marilor platforme, cum este și situația TikTok, pentru prima dată la nivel global, o entitate, Uniunea Europeană, a legiferat, Digital Service Act. Este o legislație care reglementează elemente legate de moderarea conținuturilor marilor platforme și ce se întâmplă cu algoritmii și cum pot acestea crea impact', a afirmat Roxana Mînzatu într-o conferință de presă la Reprezentanța Comisiei Europene (CE) în România, răspunzând unei întrebări despre analiza Executivului UE în legătură cu influențarea alegerilor din România și o posibilă interzicere a platformei TikTok. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

CFR Călători a încheiat anul 2024 cu un profit de 15 milioane de lei, prima dată dupã 9 - 10 ani, şi nu va mai fi niciodată pe pierdere pe mandatul meu de director general, a declarat, luni, şeful companiei, Traian Preoteasa. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a luat măsura privind reducerea cu 5% a cheltuielilor de personal, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, care a precizat că în ceea ce priveşte o posibilă restructurare se va face o analiză, însă o decizie în acest sens trebuie luată fără a periclita absorbţia banilor europeni. (Autor: Nicoleta Gherasi; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Modalitatea în care se va înainta în ceea ce priveşte jalonul din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind guvernanţa corporativă la companiile din sectorul energetic va fi definitivată cu Comisia Europeană, cu ocazia unei vizite pe care reprezentanţii acesteia o vor efectua în perioada 10-14 februarie, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. (Autor: Nicoleta Gherasi; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan, Redactare: Marilena Gheorghiţă )

Voucherele pentru alimente pentru persoanele vulnerabile vor fi acordate şi în 2025, dar va fi schimbată periodicitatea acordării acestora, de la două luni la trei luni, adică se vor acorda două vouchere, de 250 de lei fiecare, şi două pachete de alimente, de 125 de lei, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. (Autor: Nicoleta Gherasi; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă )
 

România are suficiente angajamente cu Comisia Europeană, care duc spre disciplină fiscală și reducere de deficit bugetar, și nu cred că este cazul unui acord cu Fondul Monetar Internațional, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. (Autor: Nicoleta Gherasi; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Decizia prin care Instanţa supremă a stabilit că, pentru infracţiunea de a conduce sub influenţa substanţelor psihoactive trebuie demonstrat că şoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce, este o "normalitate a activitãţii organelor judiciare", a declarat miercuri într-un interviu pentru AGERPRES, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu. (Autor: Eusebi Manolache; Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

 

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat miercuri, într-un interviu acordat AGERPRES, că la nivelul ministerului a fost constituit deja un grup de lucru pentru a analiza contractul cu Muzeul Drents din Olanda, de unde au fost furate obiecte de tezaur dacic. (Autor: Eusebi Manolache; Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri, într-un interviu acordat AGERPRES, că înțelege nemulțumirea angajaților din penitenciare față de ordonanța ''trenuleț'', însă le transmite sindicaliștilor care amenință că nu vor intra în serviciu că 'nu putem lăsa sistemul penitenciar în degringoladă'. (Autor:Eusebi Manolache; Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Valoarea voucherului la "Rabla Plus" ar trebui să crească în 2025 şi, astfel, industria producătoare de maşini din România să fie susţinută, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet. (Autor: Daniel Badea; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Numărul Direcțiilor silvice neperformante din cadrul Romsilva, al directorilor și al persoanelor cu funcție de decizie va fi diminuat și ne vom asigura că vom optimiza activitatea acestei instituții, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet. (Autor: Daniel Badea, Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

 

Institutul Cultural Român a marcat ieri, 27 ianuarie, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului prin prezentarea unui proiect multimedia inovator propus de Diaspora Civică Berlin și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, intitulat: 'Mihail Sebastian și tinerii cu sufletul de crin'. Evenimentul a fost urmat de o dezbatere cu tema 'Rolul culturii în combaterea antisemitismului', la care au luat parte Liviu Bărbulescu, Răzvan Petre, membrii ai Diaspora Civică Berlin; Emil Nicolae - Nadler, ziarist, scriitor și muzeograf şi Ioan Stanomir, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților s-a întrunit, duminică, într-o ședință informală, cu ministrul Culturii, Natalia Intotero, pe tema furtului exponatelor românești din Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, a anunțat, luni, președintele comisiei, Mihail Neamțu. 'Doamna ministru Natalia Intotero și-a arătat întreaga disponibilitate de a pune la dispoziția Comisiei întregul dosar al expoziției itinerante cu aurul Daciei, incluzând evaluările, aprobările ministeriale și contractele semnate de părțile române și olandeze', precizează Mihail Neamțu într-un comunicat. Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui 'incident deosebit de grav', a anunțat Ministerul Culturii. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Montaj: Codruţ Arsenescu/Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Pavilionul României la Expoziția mondială Osaka 2025, eveniment care se va desfășura între 13 aprilie și 13 octombrie, a fost construit în spiritul sustenabilității, inclusiv de muncitori români, a declarat, miercuri, comisarul general al Secțiunii Române pentru Expo Osaka 2025, Ferdinand Nagy.  Acesta a participat la o conferință de presă alături de ambasadorul Japoniei la București, Katae Takashi. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Importanța jurnalismului cultural în societatea contemporană și a cultivării în continuare a spiritului critic, într-o vreme a schimbărilor și a provocărilor permanente, a fost evidențiată, miercuri, într-o dezbatere desfășurată în Sala Mare a Institutului Cultural Român (ICR).
Președintele ICR, Liviu Jicman, a vorbit despre importanța domeniului, subliniind că organizarea dezbaterii dedicate jurnalismului a pornit de la evoluția acestuia în prezent.
'Pe de-o parte, canalele de comunicare, iată, se schimbă, se modernizează, descoperim cu toții și individual și ca societate, în fiecare zi, pe de altă parte, că jurnalismul cultural este un element esențial calitativ pentru a facilita accesul publicului la cultură', a subliniat Jicman. Despre rolul pe care îl joacă jurnalismul în prezent, despre deontologia profesională și asumarea spiritului critic, despre transformările pe care le-a suferit domeniul, ca și despre pericolele cu care se confruntă jurnalismul cultural, așa cum se practică el astăzi, inclusiv prin apariția noilor tehnologii AI, dar și despre modul în care se poate ajunge la un public mai larg au discutat la dezbatere scriitori, reprezentanți ai mediului universitar, profesioniști ai domeniului: Bogdan Ghiu (poet, eseist și traducător, jurnalist), Victor Morozov (critic de film), Alina Purcaru (autoare a mai multor volume premiate și jurnalistă, inițiatoare a mai multor proiecte culturale), Bogdan Tănase (lector la Facultatea de Litere a Universității din București și publicist) și Elena Vlădăreanu (autoare a mai multor volume de poezie și proză, publicistă și realizatoare radio). (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

"Aşa cum este trendul de monitorizare la nivel european, dar şi la nivelul Statelor Unite ale Americii, în acest moment, se pare că suntem pe un trend ascendent de infecţii virale, indiferent dacă vorbim de virusul sinciţial respirator sau de gripă. Nu ne aşteptăm încă la o zonă de platou, dar cu siguranţă infecţia cu virus gripal îşi urmează curba pe care o cunoaştem de atâţia ani, în care are câteva săptămâni de creştere, apoi o zonă de platou, apoi numărul de cazuri începe să scadă. (...) În cazul gripei, riscul de complicaţii este mult mai mare decât în cazul altor infecţii virale, pentru că imunitatea scăzută la aceste persoane favorizează suprainfecţia bacteriană şi duce la o pneumonie cu germeni diferiţi", a declarat pentru AGERPRES, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din București.

Medicul a adăugat că virusurile care circulă au revenit la obiceiul pe care îl aveau înainte de perioada pandemiei. În plus, o particularitate a acestui an este numărul scăzut de cazuri de COVID. "Avem un număr în creştere de infecţii cu virusul gripal, de tip A şi de tip B; tipul A predomină. Virusul sinciţial respirator este şi el în creştere, dar numărul de infecţii nu este la fel de mare, şi un număr de infecţii COVID în scădere", spune Beatrice Mahler.

Medicul a atras atenţia şi asupra creşterii numărului de cazuri de tuse convulsivă, o boală respiratorie foarte contagioasă, cauzată de bacteria Bordetella pertussis. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

Ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional 'George Enescu' pune un accent important pe evenimente culturale și concerte, cât mai multe în toată România și pentru toți românii, a afirmat dirijorul Cristian Măcelaru, directorul artistic al festivalului, în cadrul unei conferințe susținute, luni, la București. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Câteva mii de angajați din apărare, ordine publică și siguranță națională, dar și membri ai unor structuri asociative ale rezerviștilor militari au protestat vineri în Capitală. Protestatarii s-au strâns în jurul orei 12,00 în Piața Constituției, de unde au plecat în marș, trecând prin fața ministerelor Finanțelor, Justiției, Muncii, Afacerilor Interne, spre Piaţa Victoriei. Potrivit Sindicatului Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual, se solicită revenirea la plata majorării pentru orele lucrate planificat în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, plata majorării pentru orele suplimentare prestate de luni până duminică, precum și indexarea pensiilor militare cu rata medie a inflației cunoscute. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Filarmonica „George Enescu” a organizat un tur ghidat al Ateneului Român, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Istoria edificiului-simbol al culturii naţionale a fost prezentată de muzicologul Octavia Dinulescu, care a dezvăluit vizitatorilor poveștile clădirii dar și rolul acesteia în progresul cultural și științific al României. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

"Sunetele se transformă în vibraţii care unesc, inspiră şi mai ales vindecă. Marin Constantin a atins această universalitate emoţională prin creaţia sa vizionară - Corul Madrigal - devenit un mesager sonor al identităţii româneşti, capabil să vorbească direct inimilor ascultătorilor din orice colţ al lumii", a spus prof. univ. dr. Ion Marin, directorul de onoare al Corului Național de Cameră 'Madrigal - Marin Constantin, în cadrul evenimentului găzduit de Academia Română, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

"Cultura naţională cuprinde ansamblul manifestărilor spirituale ale unui popor, concretizate în creaţii şi realizate, de regulă, în instituţii, de aceea când vorbim de cultură, ne referim la poezie, dar şi la şcoală, în acelaşi timp, la educaţie, la învăţământ. Cultura ne-o formăm în şcoală", a declarat preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, în cadrul unui eveniment dedicat Zilei Culturii Naţionale. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită în cadrul unui eveniment organizat de Academia Română, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Academia de Științe a Moldovei, Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), Institutul de Istorie și Teorie Literară 'George Călinescu' și Biblioteca Academiei Române. Cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la naşterea poetului naţional, Mihai Eminescu, a fost lansată emisiunea filatelică 'Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu', prezentată de directorul general al Romfilatelia, Cristina Popescu. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Patriarhul Daniel a evidențiat, în mesajul său cu prilejul Zilei Culturii Naționale, că Biserica Ortodoxă Română (BOR), deși obligată să își desfășoare activitatea în perioada comunistă într-un regim politic ostil, a promovat credința ortodoxă și valorile creștine, fiind activă în susținerea spiritualității și culturii românești. Mesajul a fost citit, miercuri, de episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul, la sesiunea festivă organizată de Academia Română pentru a marca Ziua Culturii Naționale. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Ministrul Educației, Daniel David, membru corespondent al Academiei Române, a îndemnat, miercuri, la reasumarea de către oamenii de știință și de cultură a unui 'iluminism modern', în condițiile în care, în anumite zone, 'au început să reapară întunericul și obscurantismul', afirmație făcută la sesiunea dedicată Zilei Culturii Naționale desfășurată în Aula Academiei Române. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de platã 3, din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ceea ce înseamnă că va rămâne cu "o brumă de bani", în contextul în care valoarea netă a întregii cereri este de două miliarde de lei, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. Acesta a precizat că printre jaloanele cu probleme se numără cel privind guvernanţa corporativă a companiilor din sectorul energetic, selectarea conducerii Agenţiei pentru Monitorizarea
şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), cel privind pensiile speciale, sau organizarea licitaţiilor pentru proiecte de infrastructură. (Autor: Nicoleta Gherasi; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

 

La nivelul Ministerului Justiţiei şi în structurile subordonate nu se vor face restructurări de personal, deoarece acestea înregistrează un deficit de angajaţi, însă va fi impusă o rigoare financiară, declară ministrul Radu Marinescu, într-un interviu acordat AGERPRES. (Autor: Eusebi Manolache; Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) va avea consecinţe pozitive asupra stimulării fluxurilor de capital pentru investiţiile străine directe şi pentru creşterea ratingului de ţară, a declarat Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe şi coordonator naţional pentru procesul de aderare a României la OCDE, într-un interviu acordat miercuri AGERPRES. (Autor: Cristian Anghelache; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Zăcământul de la Neptun Deep trebuie exploatat, pentru a nu fi nevoiţi, eventual, să importăm gaze naturale din alte ţări, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Mediului, Mircea Fechet, precizând că evaluarea impactului asupra mediului pentru acest proiect a fost făcută respectând toate exigenţele româneşti şi europene Acesta a vorbit şi despre nivelul poluării şi a subliniat că în Capitală nu există un Plan Integrat de Calitate a Aerului, document pe care îl aşteaptă şi Curtea Europeană de Justiţie, existând un risc semnificativ să fim şi condamnaţi în lipsa unui astfel de document strategic. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte închirierea plajelor, ministrul Mediului a semnalat că perioada de închiriere a fost mărită de la doi ani la zece ani, pentru a da posibilitatea operatorilor economici să investească, iar perioada de amortizare a acelor cheltuieli să fie mai lungă. (Autor: Daniel Badea; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

O prezenţă militară americană permanentă în ţara noastră ar fi "un pas înainte", dar şi prezenţa rotaţională este la fel de eficientă a declarat marţi, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr.
Acesta s-a mai referit în interviu și la cadrul legislativ care priveşte asigurarea spaţiului aerian românesc, la un eventual calendar pentru livrarea sistemului PATRIOT menit să îl înlocuiască pe cel donat Ucrainei, dar şi la dezinformările care vizează domeniul Apărării din România. (Autor: Oana Ghiță; Imagine: Marian Vlăduț; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroașă)

Asigurarea unei bune desfăşurări a activităţilor de zi cu zi în sistemul educaţional reprezintă, într-o primă etapă, una dintre priorităţile ministrului Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, el afirmând, într-un interviu acordat AGERPRES, că a început să facă o diagnoză ''foarte atentă'' a întregului domeniu. ''Vreau să văd ce lucruri funcţionează bine (...), ca să le putem susţine, să le putem dezvolta. Vreau să văd ce lucruri funcţionează prost, din ce cauză, astfel încât să putem corecta acele lucruri. (...) Deocamdată, păstrăm arhitectura care este, o eficientizăm, nu schimbăm arhitectura. Ce va fi în a doua parte a mandatului vom vedea'', a declarat ministrul Daniel David. Dotarea şcolilor, măsurile de combatere a abandonului şcolar, indicatorii de performanţă pentru cadrele didactice, bugetul alocat învăţământului în acest an, dar şi examenele naţionale au fost subiectele detaliate de ministrul Educaţiei şi Cercetării în interviu. (Autor: Roberto Stan; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Statul Israel a colaborat excelent cu Guvernul român în ceea ce priveşte eforturile de eliberare a ostaticilor din Fâşia Gaza, după atacurile Hamas din 7 octombrie, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, la final de mandat, ambasadorul Israelului la Bucureşti, Reuven Azar. Acesta îşi încheie misiunea diplomatică în ţara noastră în luna august. "Am colaborat excelent cu Guvernul român în ceea ce priveşte eforturile de eliberare a ostaticilor. Nu m-am referit la ostatici anume. Vorbim de un efort general, care abordează mai multe aspecte - fie că este vorba de schimburi de informaţii, evacuarea de persoane din zone periculoase - cetăţeni români sau israelieni -, dialog diplomatic cu părţile implicate (...) vom continua cooperarea pentru a elibera toţi ostaticii, pentru că trebuie să continuăm până când toţi ostaticii vor fi eliberaţi", a afirmat diplomatul. (Autor: Oana Ghiţă; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan)

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Nicolas Warnery, a declarat, într-un interviu, pentru AGERPRES, că ţara sa este pregătită să găzduiască "o mare ediţie" a Jocurilor Olimpice, beneficiind de expertiza câştigată prin organizarea altor evenimente majore, precum Cupa Mondială sau Campionatul European de fotbal. La 100 de ani distanţă de la ultima ediţie organizată la Paris, administraţia franceză îşi doreşte ca "durabil" sã fie cuvântul de ordine în organizarea JO 2024. Organizatorii Jocurilor Olimpic au făcut un calcul conform căruia, statul francez ar trebui să câştige trei euro la un euro investit de la bugetul de stat. (Autor: Adrian Ţone; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

“Acest costum, această cămaşă oferă ca şi limba un vocabular foarte bogat, din punct de vedere ornamental, cromatic, compoziţional dar sintaxa este cea care dă spiritul lingvistic şi numai astfel putem scufunda acest vocabular bogat de elemente într-un întreg să spunem românesc; dacă nu, poate fi orice, poate fi orice fel de creaţie. Noi de fiecare dată încercăm această pledoarie, seamănă puţin cu o mică habotnicie, dacă ne gândim că fiecare profesionist, prin pasiunea pe care poate că o are pentru meseria pe care o face, exagerează, dar aş îndrăzni să spun că în decursul mulţilor ani ai mei de cercetare, am constatat că printr-un cuvânt poţi comunica, dar printr-o propoziţie te faci înţeles”, povesteşte Doina Işfănoni, cercetător etnolog, istoric şi teoretician de artă, în cadrul unui interviu acordat AGERPRES. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

“Ia este o cămaşă superbă pentru că este atemporală. Înainte pe un costum puteai citi istoria acelei femei. Dacă ea mergea la biserică, purtând un costum ţărănesc, precum un templu la purtător, se vedea din ce neam vine, dacă vine dintr-o familie de întemeietori de neam, de sat, de comunitate; dacă vine dintr-o comunitate pastorală sau agricolă, dacă este o femeie măritată sau care vrea să îşi găsească perechea; dacă are copii, câţi copii are; dacă este văduvă, văduvă care vrea să se recăsătorească sau văduvă care vrea să îşi păstreze statutul. Toate aceste lucruri se puteau citi pe ansamblul costumar, în care ea se prezenta”, a povestit pentru AGERPRES, Iulia Gorneanu, colecționar și curator expoziții identitate. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Codruţ Arsenescu; Reporter: Marilena Gheorghiţă)



 

Pe 24 iunie românii sărbătoresc Ziua universală a iei. Cristina Chiriac, antreprenor şi preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, a povestit despre arta realizării costumelor populare româneşti, transmisă de la o generaţie la alta. "Să înţelegem că valorea pe care artizanii români, cei care mai sunt astăzi în viaţă o dau acestor obiecte vestimentare, are capacitatea de a trece prin timp, prin noi, şi reprezintă nu doar moştenirea pe care noi am primit-o de la străbunii noştri, dar poate fi şi moştenirea pe care noi o lăsăm generaţiei de mâine", a spus Cristina Chiriac. Colecţia conţine produse originale, iar cea mai valoroasă este o cămaşă cu o vechime de peste 110 ani. "Toţi artizanii cu care noi colaborăm sunt eminamente femei, trecute de o anumită vârstă, în zona mediului rural şi atunci pentru noi capacitatea aceasta de a menţine la suprafaţă un astfel de business este fantastică pentru că, pe de-o parte ai recunoştinţa celor cu care colaborezi, pentru că se bucură că cineva se îndârjeşte să promoveze aceste produse lucrate manual şi, pe de altă parte, este reacţia străinilor care spun, dacă aş fi auzit despre România întâi povestindu-se despre ia românească, nu despre alte lucruri negative, vă mărturisesc că aş fi venit în avans să descopăr România", a spus Cristina Chiriac Preşedinta CONAF a vorbit şi despre disputa apărută în urma folosirii de către casa de modă Louis Vuitton a unei cămăşi inspirate de cea tradiţională din Mărginimea Sibiului. "Într-un fel acest diferend de părţi de opinie a venit la pachet şi cu părţi pozitive. Acum, aproape tot mapamondul ştie că acea cămaşă de Sibiu aparţine României", a adăugat Cristina Chiriac. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Codruţ Arsenescu; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

Republica Moldova se va integra în piaţa comună europeană de energie înainte de a deveni stat membru al Uniunii Europene, odată cu intrarea în funcţiune a tuturor celor trei linii de interconexiune cu România, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Victor Parlicov, ministrul Energiei de la Chişinău. (Autor: Nicoleta Gherasi; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

 

"Pe scenă mă simt cel mai bine. Eu nu prezint niciun fel de interes ca persoană privată, în viaţa mea de om obişnuit. Nu am nimic deosebit, nimic special, care să nască un interes pentru mine, în afară de atunci când sunt pe scenă şi încerc să fac şi eu ceva care să placă publicului. Eu îmi fac profesia, joc teatru, mai jucam şi în film când eram mai tânăr, acum nu mai sunt tânăr. La teatru nu renunţ, nu o să mai joc un rol nou, pentru că e foarte greu să pregăteşti un alt rol. Ştacheta e cam sus şi nu poţi să cobori", a declarat Victor Rebengiuc la lansarea Albumului foto "Regele nu moare", realizat de fotograful oficial al Teatrului Naţional din Bucureşti, Florin Ghioca, şi dedicat cuplului de actori Victor Rebengiuc şi Mariana Mihuţ. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, consideră că furtul miliardului de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova a reprezentat o traumă pentru întreaga economie a acestui stat şi susţine că, atât banca centrală de la Chişinău, cât şi autorităţile moldovene, trebuie să adopte măsuri pentru ca "un asemenea moment să nu se repete vreodată". Într-un interviu acordat AGERPRES, Anca Dragu şi-a manifestat îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de intermediere financiară din Republica Moldova, arătând că valoarea creditelor acordate de sistemul banca raportată la Produsul Intern Brut este de patru ori mai mică decât media Uniunii Europene. Totodatã, oficialul BNM a vorbit şi despre perspectiva de aderare la Uniunea Europeană, care ar trebui să plaseze Republica Moldova în topul preferinţelor investitorilor străini. Ea consideră că investitorii care nu investesc acum în Moldova vor regreta peste cinci-zece ani. Din punctul de vedere al guvernatorului Băncii Centrale a Moldovei, domeniile IT şi energie sunt cele mai atractive pentru firmele interesate să se dezvolte în stânga Prutului. (Autor: Cristian Lupaşcu; Imagine: Cristian Lupaşcu; montaj: Codruţ Arsenescu; redactare: Marilena Gheorghiţă)

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi-a exprimat speranţa, în cadrul unui interviu acordat AGERPRES, cã decizia României de a comasa alegerile europarlamentare cu cele locale va duce la o creştere a participãrii la vot, dar şi la transmiterea unui mesaj de la nivel local la nivel european pe care membrii Parlamentului European sã îl ducã cu ei în legislativul UE. Metsola a recunoscut cã decizia Consiliului de a aproba doar aderarea cu frontierele maritime şi aeriene a României la spaţiul Schengen de la 31 martie acest an vine mult prea târziu, dar le-a cerut oamenilor sã nu-şi piardã speranţa şi sã voteze în alegerile din iunie, pentru cã Parlamentul European este partenerul lor în acest demers. (Autor: Florin Ştefan; Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Ambasadorul Italiei la Bucureşti, Alfredo Maria Durante Mangoni, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că există un mare potenţial privind îmbunătăţirea nivelului de antrenamente militare, dar şi în privinţa cooperării româno-italiene în industria militară.
El a afirmat că România şi-a manifestat interesul de a evalua o formă de participare a Italiei la activităţi de deminare în Marea Neagră şi că guvernele din cele două ţări discută pe această temă. 
Diplomatul a afirmat şi că aderarea completă a României la Schengen este "o decizie strategică" ce trebuie luată cât mai curând posibil.
Ambasadorul Italiei a vorbit, în interviu, şi despre angajament politic privind posibilitatea ca persoane condamnate în ţara de origine să execute pedeapsa în acel stat, alegerile europarlamentare, comunitatea de români, dar şi despre cum este gestionată problema migraţiei în ţara sa. (Autor: Oana Ghiţă; Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Continuarea şi consolidarea relaţiilor strategice cu România în toate domeniile sunt prioritare pentru Republica Moldova, care va valorifica această deschidere şi acest parteneriat strategic pentru a se apropia de România şi, astfel, de Uniunea Europeană, a declarat noul ministru al afacerilor externe al R.Moldova, Mihai Popşoi, într-un interviu acordat marţi AGERPRES. Aflat la Bucureşti în prima sa vizită externă oficială de la preluarea mandatului, noul şef al diplomaţiei de la Chişinău şi-a exprimat speranţa că negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană vor fi deschise cât mai curând, după ce în luna decembrie liderii statelor membre ale UE au dat undă verde începerii acestor discuţii. (Autor: Tudor Martalogu; Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Relaţia Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord cu România este destinată să devină mai caldă şi mai apropiată datorită celor 1,2 milioane de români din Marea Britanie, al căror număr este în creştere, a declarat noul ambasador britanic la Bucureşti, Giles Portman, într-un interviu acordat AGERPRES.
Diplomatul spune că regele Charles al III-lea şi regizorul Charlie Ottley sunt "două persoane care au făcut enorm de mult bine relaţiei bilaterale", dar recunoaşte că numărul de turişti britanici în România ar putea fi "mult mai mare".
Ambasadorul vorbeşte în interviu şi despre cooperarea celor două ţări în cadrul NATO şi bilateral în contextul războiului din Ucraina, precum şi despre pericolul dezinformării ruse în anul electoral 2024. (Autor: Florin Ştefan; Imagine: Alfred Schupler; Editor video: Andrei Cârlan; Redactor: Costin Motroaşă)

România a fost "exemplară" în privinţa culoarelor de solidaritate, pe care sunt tranzitate cerealele ucrainene, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Nicolas Warnery. Diplomatul a afirmat că, în acest sens, ţara noastră "nu a renunţat la obligaţiile sale europene". Ambasadorul a vorbit în interviu şi despre aderarea României la Schengen, cât şi despre susţinerea Franţei în regiunea Mării Negre. (Autor: Oana Ghiţă, Imagine: Marian Vlăduţ; Editor Video: Andrei Cârlan; Redactor: Costin Motroaşă)

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, atrage atenţia cu privire la faptul că nivelul de consum al produselor culturale a scăzut în România şi afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că preocuparea ministerului este ca instituţiile de cultură să devină mai accesibile publicului larg, în special tinerilor.
Raluca Turcan a mai declarat că refacerea patrimoniului construit al României, creşterea accesului la cultură şi multiplicarea evenimentelor culturale de calitate sunt trei direcţii care ar trebui urmărite în următoarea perioadă.
Potrivit acesteia, este "păcătoasă" percepţia legată de cultură, cum că aceasta ar fi "doar o cheltuială", afirmând că evenimentele culturale pot fi generatoare de venit. (Autor: Daniel Popescu; Imagine: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactor: Costin Motroaşă)

Ziua Culturii Naţionale este o zi esenţială pentru poporul român şi trebuie să conştientizăm faptul că fenomenul culturii este unul viu, care poate face lumea mai bunã şi tocmai de aceea, nu trebuie sã ne raportãm doar la trecut, considerã criticul literar Mircea A. Diaconu, prorector al Universitãţii "Ştefan cel Mare" din Suceava. Într-un interviu acordat AGERPRES, Mircea A. Diaconu vorbeşte despre importanţa culturii, dar şi despre rolul educaţiei şi impactul inteligenţei artificiale asupra acestui domeniu. "Inteligenţa artificială n-o sã poatã sã sufere în locul unui om. Neputând sã sufere, nu va putea crea o literaturã care sã exprime durerea, nostalgia, melancolia", apreciazã criticul literar. El susţine cã nivelul cultural scãzut se resimte inclusiv în comportamentul oamenilor. (Autor: Cristian Lupaşcu; Imagine: Cristian Lupaşcu; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, Ioan Cristescu, afirmă într-un interviu acordat AGERPRES, că ziua de 15 ianuarie este o zi în care celebrăm cultura românească din toate timpurile şi speranţa că va rezista.
"Cultura în viaţa de zi cu zi ne aduce o stabilitate, ne face să conştientizăm faptul că suntem români, în primul rând, în al doilea rând, că suntem europeni şi, lucru cel mai important, (...) că avem o identitate. Numai prin cultură ne căpătăm această identitate", a spus Ioan Cristescu.
El este de părere că inteligenţa artificială nu poate afecta cultura şi produsul cultural.
"Noi suntem produsul înaintaşilor, a cărţilor pe care le-am citit, dar prin decantare noi devenim personali, individuali, ori inteligenţa artificială este generalizantă şi creativitatea, chiar şi în scris, este o chestiune de individualitate", a apreciat directorul MNLR. (Autor: Petronius Craiu; Imagine: Alfred Schupler; Montaj: Andrei Cârlan; Redactor: Costin Motroaşă)

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a evidenţiat, într-un interviu acordat AGERPRES, că Ziua Națională trebuie să fie un prilej de bucurie, de mândrie și mai ales de demnitate, istoricul explicând de ce ziua de 1 Decembrie este o sărbătoare corolar a unui program de ţară făcut şi înfăptuit de naţiunea română, prin elitele sale responsabile, pe parcursul a şapte decenii de istorie.
Totodată, academicianul ne-a explicat, din perspectivă istorică, de ce România nu a rămas pentru vecie o ţară rotundă, frumoasă, de aproape 300.000 km²: Din pricina vecinătăţii directe cu Rusia, cu Imperiul Țarist, și pe urmă cu Imperiul Roșu. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Traian Arsenescu; Autor / Redactor: Costin Motroaşă)

Republica Moldova a depăşit valul inflaţionist înregistrat pe fondul războiului din Ucraina, al crizei energetice şi alimentare, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armaşu, într-un interviu acordat AGERPRES.
El a subliniat că inflaţia în Republica Moldova a scăzut de la 34% în 2022 la 6,3% la finalul lunii octombrie a acestui an, cu ţintă de apropiere de pragul de 5%, pe termen mediu.
Guvernatorul Băncii Centrale din Republica Moldova susţine, de asemenea, că politica monetară a fost relaxată, astfel încât băncile comerciale să poate credita mai mult atât companiile, cât şi populaţia, în vederea stimulării consumului intern. (Autor / Imagine: Cristian Lupașcu; Montaj: Andrei Cârlan; Redactor: Costin Motroașă)

Patronatul Peştelui din România (PPR) estimează că 70% din fermele piscicole vor falimenta anul viitor cel mai târziu, după ce au accesat fonduri europene în peiroada de programare 2014-2020, iar Autoritatea de Management a Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) a decis să le ceară să returneze o parte din fondurile investite.
Vicepreşedintele PPR, Alexandru Bonea, a declarat pentru AGERPRES că majoritatea fermelor piscicole care au accesat fonduri nerambursabile pentru investiţii au primit deja procese verbale pentru recuperarea a 40% din valoarea proiectelor, din cauză că Autoritatea de Management (AM) a POPAM, în urma unor controale efectuate de Comisia Europeană, a decis să reducă aportul în natură al fermelor de la 50% la 10% şi mai amintit că şi în perioada de programare 2007-2013, acvacultorii s-au confruntat cu probleme în accesarea fondurilor europene.
În opinia sa, statul român trebuie să acopere pagubele produse de păsările ihtiofage de la bugetul de stat, nu din fondurile europene destinate dezvoltării, cu atât mai mult cu cât compensarea pierderilor este prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate şi nu este pusă în practică nici în momentul de faţă.
Reprezentantul PPR a amintit că legea acvaculturii aflată în dezbaterea Senatului ar fi "un pas uriaş înainte" pentru sector, deoarece fermele piscicole sunt singurul domeniu al agriculturii din România care nu beneficiază de niciun sprijin financiar. (Autor: Luisiana Bîgea; Imagine: Luisiana Bîgea; Montaj: Andrei Cârlan; Redactor: Costin Motroaşă)

Anul acesta se va încheia cu un deficit bugetar estimat la 5,5% din PIB, iar ţinta pentru anul viitor este de 4,5% -5%, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
Ministrul a explicat de ce s-a renunţat la rectificarea bugetară în acest an, precizând că nu ar fi existat un control pe cheltuieli astfel încât să poată fi atinsă ţinta de deficit, iar în lipsa controlului pe cheltuiala publică riscul de a depăşi 5,5% este destul de mare.
El a vorbit şi despre proiectul de buget pentru anul viitor, menţionând că săptămâna viitoare ar urma să înceapă discuţiile în Coaliţie, iar până la jumătatea lunii viitoare ar trebui aprobate limitele la ordonatorii de credite şi introduse în sistemul informatic. Decizia cu privire la trimiterea în Parlament a proiectului de buget aparţine Coaliţiei, dar ministrul Finanţelor apreciază că ar fi bine să aibă loc în decembrie. Totodată, ministrul Finanţelor crede că 2024 nu este unul cu o miză pe reforma fiscală având în vedere alegerile programate şi pledează pentru o stabilitate politică. (Autor: George Bănciulea; Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Psihologul Viorel Roman susţine că trăim într-o cultură în care se formează adicţii de la vârste din ce în ce mai fragede.

“Aș zice că suntem de-a dreptul speriați de ce vedem că se întâmplă și de ce vedem că ajunge să vină în cabinet și în proiectele noastre. Pare un fenomen care a luat o amploare extraordinar de mare și că trăim într-o cultură a dependenței, unde devine din ce în ce mai greu să nu ai o dependență, că vorbim de dependențe ușoare (ecran, zahăr), până la droguri. Practic, cu toții trăim în această cultură și există o fină inoculare a adicției încă de foarte devreme, de la vârste foarte mici. Vedem acum că adicția apare peste tot și că devine poate din ce în ce mai grav acolo unde situația financiară este mai bună, pentru că accesul la substanțe din ce în ce mai scumpe este mult mai mare”, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, Viorel Roman, psiholog clinician, director executiv al Asociaţiei Aliat Pentru Sănătate Mintală şi psihoterapeut specializat în adicţii în cadrul Clinicii Aliat Bucureşti.

În opinia acestuia una dintre problemele privind consumul de droguri din România este cea a accesului facil la substanţele psihoactive, inclusiv în rândul copiilor şi adolescenţilor. Potrivit acestuia, un elev care îşi doreşte să consume droguri poate să facă rost de acestea în cinci minute.

“Din ce știu de la cei cu care lucrez și în cinci minute, de la momentul în care simte craving sau sevraj până la momentul în care are substanța în mână. Durează și cinci minute, timp în care sună pe cineva, achită niște bani, primește substanța, lucru se întâmplă foarte rapid, de multe ori vine la ușa blocului sau fac ei o mică, foarte mică deplasare, adică e foarte facil. Tot timpul va crește nivelul de adicție și de fapt asta e o schimbare la noi în ultima perioadă - accesibilitatea din ce în ce mai mare. Cu cât e mai accesibil, cu atât nivelul adicțiilor va crește. Aproape orice debut, pe care îl aud aici, de consum de substanțe, începe cu un anturaj. Întotdeauna e vorba despre un anturaj și acolo începe și consumul și de acolo se dezvoltă și conexiunile către cei care vând substanțe. Unii sunt consumatori recreațional, iar unii fac și tranziția spre dependență, și când ai făcut tranziția spre dependență deja acela este punctul în care tu începi să-ți cauți propriile tale surse de a obține rapid substanța. (…) Dependența devine ceva scump de întreținut când vorbim de droguri și atunci din nevoia de a susține adicția ajung și să vândă. Și sigur că apoi acolo apar și problemele penale și lucrurile se duc din rău în mai rău”, susţine Viorel Roman.

De multe ori în spatele consumului de droguri stau problemele emoţionale cu care se confruntă persoanele care ajung dependente, cum ar fi abuzul fizic, emotional, sexual, probleme familiale, probleme de sănătate mintală ale părinţilor, divorţul acestora sau problemele penale cu care se confruntă unul dintre părinţi. La acestea se pot adăuga presiunea anturajului, bullyingul şi stresul. Din păcate, mulţi dintre adolescenţii care consumă droguri ajung să fie depistaţi târziu de familie.

“Da, din păcate, da, sunt depistaţi târziu. Pot fi destul de abili în a masca efectele consumului și, din păcate, de multe ori când ajung în terapie deja e făcută tranziția spre dependență. Munca este foarte grea și părinții trebuie să fie foarte atenți la ce se întâmplă cu copilul, la orice modificare de comportament, orice modificare în cercul de prieteni, orice modificare în performanțele academice, orice schimbare se vede, să mențină legătura cu ei, să rămână aproape de ei, să fie o comunicare deschisă. Ar trebui să fie monitorizată utilizarea device-urilor, să fie în spații centrale ale casei și nu izolate în cameră. Să fie atenţi la reacțiile foarte vizibile, cum ar fi oboseală, ochii roșii sau pupile dilatate, schimbări în reacțiile uzuale pe care le au, pot să devină mai irascibili, să aibă toleranță mai scăzută, să devină mai nervoși, să devină mai triști, să devină mai anxioși. De multe ori, substanțele amplifică anxietatea. Să fie atenţi la modificări în cercul de prieteni, la modificări în ce se întâmplă la școală, la apatie sau la foarte multă energie. Orice modificare în orice arie a vieții copilului”, mai spune Viorel Roman.

Psihologul Viorel Roman susţine că nu doar părinţii trebuie să dezvolte o relaţie apropiată cu propii copii, pentru a preveni consumul de droguri în rândul acestora. Şi şcolile trebuie să privească această problemă a adicţiilor cu mai mult interes.

“Orice director de școală, are acum în școala lui copii cu dependențe, că e vorba de jocuri, că e vorba de gambling, că e vorba de alcool, că e vorba de nicotină, deja adicția există”, a mai declarant Viorel Roman.

Tododată, aceasta susţine că este necesară înfiinţarea secţiilor de dezintoxicare destinate copiilor, precum şi a centrelor specializate pentru adolesceţi în care aceştia să primească suportul necesar, după realizarea curelor de dezintoxicare. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

 

"Agenţia Naţională Antidrog desfăşoară periodic studii şi cercetări în rândul tinerilor, privind consumul de droguri. Conform studiilor se evidenţiază o disponibilitate mai mare a acestor substanţe în rândul lor, dar şi o creştere a consumului, precum şi o scădere a vârstei de debut în consumul de droguri. Media este de 13 ani, dar punctual, ocazional mai sunt şi cazuri în care există chiar şi la o vârstă mai fragedă care au experimentat consumul de astfel de substanţe." a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, medicul Bogdan Gheorghe, din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.

Acesta a precizat că în Bucuresti şi în oraşele mari este înregistrat cel mai mare consum de droguri, iar accesul la aceste substanţe este din ce în ce mai uşor. Potrivit statisticilor ANA, 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP).

Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Cei mai vulnerabili în faţa consumului de droguri sunt #adolescenţii, spun specialiştii ANA.

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară.

În 2022 Agenţia Naţională Antidrog a derulat 13.830 de activităţi de prevenire în mediul şcolar, 219 în mediul universitar, 833 în familie, 2.929 în comunitate. În 2022 ANA a furnizat 50.237 de servicii integrate de asistenţă unui număr de aproape 3.000 de beneficiari. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

Dr. Răzvan Adrian Ionescu, medic primar reumatologie şi medicină internă, membru al comitetului director al Societăţii Române de Reumatologie, explică, într-un interviu acordat AGERPRES, de ce este nevoie să conştientizăm existenţa afecţiunilor reumatice şi musculo-scheletale, de ce trebuie să cunoaştem impactul pe care acestea le au, dar şi care sunt beneficiile diagnosticării precoce şi tratării.
Numărul mare de afecţiuni musculo-scheletale, aproape 200, faptul că provoacă durerii permanente bolnavilor, existenţa unor tratamente medicamentoase care doar ajută la remisia acestor maladii, solicită o atenţie mărită din partea autorităţilor, este de părere medicul. 
El mai spune că diagnosticarea şi tratarea precoce a bolilor musculo-scheletale pe baza celor mai noi protocoale de tratament devine din ce în ce mai importantă, subliniind că este mai uşor să previi agravarea unei boli, decât să tratezi timp de 20 sau chiar 30 de ani un pacient ce suferă de o maladie debilitantă.
În acelaşi timp, dr. Ionescu vorbeşte şi despre impactul social şi economic pe care afecţiunile reumatice şi musculo-scheletale îl au asupra oamenilor, în contextul în care unul din cinci europeni suferă în prezent de o astfel maladie. (Autor: Costin Motroaşă; Imagine: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactor: Costin Motroaşă)

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că îşi va încheia cariera în diplomaţie în România, locul în care a fost angajat pentru prima dată într-o misiune diplomatică.
"Perioada în care am trăit la Bucureşti e de două ori mai mare decât cea în care am trăit la Londra. Mi-am început cariera aici, o închei aici", a spus Noble. Andrew Noble a fost ambasador al Regatului Unit în România în perioada Brexit, când Regina Elisabeta a II-a a murit, în timpul încoronării Regelui Charles al III-lea şi în timpul primei vizite a acestuia din urmă în Transilvania, în calitate de suveran.
(Autor: Oana Ghiţă; Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)