Institutul Cultural Român găzduieşte până pe 31 martie 2025 expoziția „Atelierele Constantin Brâncușiˮ. Expoziţia reunește o selecție a lucrărilor rezultate în cadrul Simpozionului Internațional de Pictură, desfășurat la Rânca și Runcu în perioada 2015 - 2022. Evenimentul este organizat de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncușiˮ în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Uniunea Artiștilor Plastici din România. Expoziția poate fi vizitată de luni până vineri, în intervalul orar 10.00-19.00. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Expoziția „Revoluționare – Femei armene care au schimbat lumea” aduce în prim-plan poveștile unor femei extraordinare care au influențat istoria prin curaj, talent, inteligență și determinare. De la pionieri în știință și artă la luptătoare pentru drepturile omului și eroine ale rezistenței, expoziția explorează contribuțiile esențiale ale femeilor armene la cultura și societatea globală. Expoziția, organizată de Uniunea Armenilor din România prin Centrul Cultural Armean din București, în parteneriat cu Ambasada Republicii Armenia în România, cuprinde portretele a 13 femei din Armenia, diaspora armeană și România, printre care Ana Aslan, vizionară a gerontologiei, Aurora Mardiganian, supranumită Ioana D’Arc a Armeniei sau Diana Abgar, prima femeie diplomat din lume. Ilustrațiile sunt create de Maretta Aivazian. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Muzeul Național al Satului ” Dimitrie Gusti ” găzduieşte şi în acest weekend Târgul de Mărțișor, unde vizitatorii sunt aşteptaţi de meşterii populari şi creaţiile acestora. Mărţişoarele, confecţionate, în mare parte, din materiale naturale, sunt într-o gamă variată pentru toate gusturile şi buzunarele. Mărţişorul a fost inclus în patrimoniul imaterial UNESCO, ceea ce reprezintă o mărturie a valorii acestei tradiții. Târgul va rămâne deschis până pe data de 9 martie, orele 17.00 (Videojurnalist: Alfred Schupler; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Biblioteca Națională a României în colaborare cu Ambasada Ucrainei la București prezintă publicului o expoziție de icoane și cărți despre istoria si cultura Ucrainei, pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului împotriva Ucrainei. Expoziția “Icoane pe cutii de muniție” este un proiect artistic unic al artiștilor ucraineni Sonya Atlantova și Oleksandr Klymenko, care combină arta sacră cu realitățile războiului şi este un manifest vizual și spiritual care transformă materialele asociate cu războiul în imagini ale credinței, speranței și renașterii. Proiectul se bazează pe icoane pictate pe cutii de muniție din lemn aduse din zona de război din estul Ucrainei, iar volumele prezentate fac parte din colecţiile Bibliotecii, donate de către Ambasada Ucrainei la București. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare. Marilena Gheorghiţă)

Proiectul  'Silviu Purcărete - 50 de ani de teatru' a fost inițiat de directoarea Asociației Culturale Vis-a-Vis, Adriana Moca, cea care a făcut parte vreme de nouă ani din echipa artistică a Teatrului Național 'Marin Sorescu' din Craiova, precum și din spectacolele semnate aici de Silviu Purcărete, apoi a continuat să urmărească activitatea regizorului, consemnând-o prin cronici și articole. Expoziţia cuprinde fotografii din cariera regizorului, în care pot fi admirați artiști ca Ștefan Iordache, Ilie Gheorghe, Valer Dellakeza, Dan Condurache, Leopoldina Bălănuță, Monica Ghiuță, Olga Tudorache, Carmen Galin, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Horațiu Mălăele, George Mihăiță, Mirela Cioabă, Ofelia Popii, Virgil Flonda, Constantin Chiriac, Claudiu Bleonț, Marius Manole, Maia Morgenstern, Virginia Rogin, Pușa Darie, dar și artiști maghiari, francezi, evrei, englezi, ruși, japonezi, greci, norvegieni, sloveni, germani. Organizată de Asociația Culturală Vis-a-Vis și cofinanțată de AFCN în 2024, anul în care regizorul a aniversat 50 de ani de carieră teatrală, cu 124 de spectacole de teatru și operă montate pe toate meridianele lumii, expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Ţăranului Român, până pe 30 martie, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Montaj: Codruţ Arsenescu; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Numărul funcţiilor de conducere în Ministerul Energiei va fi diminuat semnificativ, cu circa 35%, 11 astfel de funcţii urmând să fie desfiinţate, iar la nivelul întregului minister, reducerea de posturi va fi de 27%, a declarat, miercuri, ministrul de resort, Sebastian Burduja. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

România încheie sezonul rece cu aproape un miliard de metri cubi de gaz în depozite și din 12 martie, pe anumite depozite, se va reîncepe ciclul de injecție, a anunțat, miercuri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Iată că România termină sezonul rece cu aproape un miliard de metri cubi de gaz în depozite și, din 12 martie, așa cum am fost informat, pe anumite depozite se va reîncepe ciclul de injecție. Deci, începem reumplerea depozitelor. De altfel, pe parcursul lunii martie, conform informărilor de la ANM și prognozelor, temperaturile medii vor fi peste cele din anii precedenți', a afirmat Burduja. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan, Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Portalul de transparență pentru companiile din portofoliul Ministerului Energiei va fi disponibil pentru public până la finalul zilei de miercuri, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o conferință de presă. 'La începutul anului vă spuneam că vom lansa în luna martie un portal de transparență pentru companiile din portofoliul Ministerului Energiei. El el va fi disponibil întregului public până la finalul zilei de astăzi (miercuri n.r) și acolo veți vedea, pe fiecare companie în parte, informații pe care noi le considerăm importante pentru opinia publică', a spus Burduja. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Ambasadorul Franţei în România, Nicolas Warnery, a declarat, miercuri, că inteligenţa artificială este foarte importantă pentru transformare, inovaţie, creativitate şi este, de asemenea, un domeniu în care trebuie să favorizezi egalitatea de şanse.(Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

"În anul 2024 au fost depistaţi ca şi conducători auto, în urma testării, sub influenţa substanţelor psihoactive, un număr de 4.183 de conducători auto, comparativ cu 3.699, în 2023 şi 3.252 în 2022", a declarat secretarul de stat din MAI, Bogdan Despescu, marți, la Senat, la dezbaterea publică generată de proiectul de lege referitor la stabilirea pedepselor pentru șoferii drogați. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Șeful Catedrei de Toxicologie Clinică a Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila', prof. univ. Radu Țincu, apreciază că proiectul de lege referitor la pedepsirea șoferilor drogați trebuie să aibă caracter preventiv. 'Nu sunt jurist, dar îmi permit să fac această apreciere. Legea nu trebuie să fie constatatoare, ci trebuie să aibă caracter preventiv. O persoană decedată nu va fi mai bine după ce ancheta va stabili că cel care a omorât-o nu avea capacitatea să conducă vehiculul. Va fi prea târziu pentru persoana decedată să i se repare acest neajuns. Atunci când vorbim de anumite medicamente, legea nu trebuie să modifice autorizațiile de punere pe piață, care sunt, până la urmă, aprobate la nivelul UE', a afirmat dr. Țincu, marți, la Senat, la dezbaterea publică generată de proiectul de lege referitor la stabilirea pedepselor pentru șoferii drogați. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare. Marilena Gheorghiţă)

Vicepreședintele Senatului Robert Cazanciuc a infirmat informațiile din spațiul public potrivit cărora Nurofenul ar avea efecte psihoactive și că șoferii ar putea risca închisoarea dacă au luat acest medicament, precizând însă că proiectul de lege referitor la pedepsirea celor care conduc vehicule drogați este menit ''să protejeze viața''. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Deputata PNL Alina Gorghiu a subliniat, marți, în cadrul dezbaterii legislative 'Fără droguri la volan', necesitatea înăspririi pedepselor în cazul persoanelor care se urcă la volan sub influența substanțelor psihoactive, pe fondul creșterii 'enorme' a numărului de infracțiuni rutiere grave, în 2023 înregistrându-se 3.700 de astfel de fapte la nivel național, potrivit unui raport al Agenției Naționale Antidrog (ANA). (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare. Marilena Gheorghiţă)

Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a organizat marţi vernisajul expoziţiei-concurs de fotografie pe tema efectelor dezastrelor naturale asupra locuinţelor, ReExpoziţia, eveniment care face parte dintr-o amplă campanie de conştientizare şi de sensibilizare a publicului în ceea ce priveşte caracterul repetitiv al dezastrelor naturale şi importanţa asigurării locuinţelor împotriva acestora. În premierã, concursul a inclus o secţiune dedicată copiilor şi adolescenţilor, care au fost invitaţi să trimită ilustraţii (fotografii, desene sau picturi) şi texte creative despre reconstrucţia locuinţelor în urma dezastrelor naturale. Doi jurnalişti ai Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, fotoreporterul Silviu Matei şi corespondentul de Sălaj, Sebastian Olaru, au câştigat premii la Concursul de fotografie, după ce la ediţia trecută, Sebastian Olaru şi fotoreporterul Alexandru Micsik s-au numărat printre laureaţi. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactor: Marilena Gheorghiţă)

De Săptămâna Protecţiei Civile, Muzeul Naţional al Pompierilor "Foişorul de Foc" organizează în acest sfârşit de săptămână Ziua porţilor deschise.
''Muzeul Naţional al Pompierilor 'Foişorul de Foc' este deschis publicului pentru toţi cei care îşi doresc să călătorească în timp pentru a reflecta asupra valorilor comune, tradiţiei şi istoriei pompierilor români care au servit de-a lungul timpului ţara, cu cel mai mare devotament. Iubitorii de istorie vor putea vizualiza sute de exponate, de la uniforme şi echipamente istorice, la obiecte simbolice care spun povestea celor care au ales să protejeze vieţi şi bunuri'', potrivit IGSU.
Programul este: vineri, în interval orar 08:00 - 16:00; sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 10:00 - 16:00. Intrarea este liberă. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Editor Video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Un grup de elevi pasionaţi de robotică de la Colegiul Naţional "Al. I. Cuza" din Focşani a iniţiat un proiect inovator de printare 3D a unor orteze reutilizabile, pe care le testează împreună cu medicii Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) "Sf. Pantelimon" din Focşani. 
Proiectul echipei de elevi AICitizens a pornit dintr-o colaborare internaţională şi are ca scop sprijinirea comunităţii locale prin soluţii medicale accesibile şi eficiente. (Autor/Imagine: Dana Lepădatu; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Voineag, a afirmat, joi, la bilanţul activităţii DNA pe anul 2024 că operaţiunea de la începutul acestei săptămâni din Portul Constanţa a fost 'de o anvergură fără precedent', fiind utilizate la maxim toate resursele instituţiei. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Procurorul Daniel Horodniceanu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a afirmat joi că "nu este o coincidenţă că sunt şase ani de când au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar", după desfiinţarea "formală" a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, "pentru a fi reînfiinţată, sub o altă organizare, la fel de ineficientă ca predecesoarea sa".
Daniel Horodniceanu a participat joi la bilanţul activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2024. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Ministrul învăţământului, Daniel David, a arătat, miercuri, în intervenţia sa la masă rotundă cu tema
"Gândirea critică - competenţă pentru combaterea dezinformării", organizată de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi inovare a Senatului României că trebuie să: “pregătim mintea oamenilor astfel încât (...) să nu ajungă la pseudocunoaştere”.
Altfel, riscăm “să ajungem în situaţii extrem, extrem de grave, în care adevărul va fi stabilit, repet, de cei mai puternici, de cei mai agresivi, sau de cei mai mulţi, şi ce am câştigat în cursul civilizaţiei noastre se va pierde”, a concluzionat ministrul David. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Cu prilejul lansării Raportului naţional privind consumul de droguri 2024 şi prezentării evaluării activităţii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) în anul trecut, directorul instituţiei, Georgiana-Ramona Dabija a declarat că procentul de creşte a consumului recreaţional de stupefiante în 2024 a fost de 12,4%, iar cea mai consumată substanţă psihoacivă este canabisul. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva" a organizat, miercuri, un nou protest la sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), sindicaliştii fiind nemulţumiţi de reducerea salariilor şi de campania de presă iniţiată de ministrul Mediului, despre care afirmă că este realizată în scopul discreditării Regiei Naţionale a Pădurilor şi compromiterii publice a angajaţilor Romsilva.
"I-am votat, i-am trimis în Parlament, i-am trimis în Guvern şi acum îşi bat joc de noi...", a spus președintele Federațiilor Sindicatelor Silva, Silviu Geană, în faţa protestatarilor. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Editor Video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Expoziţia de fotografie "Poveştile unor noi începuturi - 3 ani de curaj şi speranţă" a fost vernisată, marţi, la Centrul de consiliere şi servicii integrate al asociaţiei Salvaţi Copiii România, în prezenţa mai multor oficiali şi a unor familii de ucraineni refugiate în ţara noastră.
Expoziţia cuprinde fotografii care surprind poveşti de curaj, speranţă şi perseverenţă ale familiilor care şi-au reconstruit viaţa în România şi poate fi vizitată până vineri, la Centrul de consiliere şi servicii integrate al Salvaţi Copiii România, din Bucureşti, strada Matei Basarab nr. 23 - 25. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Zilele geroase sunt o luptă pentru supraviețuire pentru cei fără adăpost. Degerăturile, foamea și lipsa unui refugiu sigur fac ca fiecare noapte să fie o provocare imensă.
Voluntarii Asociației Anaid sunt de șase zile pe teren, oferind haine groase, ceai fierbinte, o supă caldă și sprijin celor care nu au unde să meargă.
Misiunea Asociației este de a ajuta cât mai mulți oameni ai străzii să ducă o viață mai bună, obiectul său de activitate fiind centrat pe servicii de ajutorare a celor fără adăpost și aflați în dificultate. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroașă)

Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a declarat, luni, că soluţionarea paşnică a războiului trebuie să cuprindă garanţii solide de securitate pentru Ucraina, cea mai eficientă fiind, în opinia sa, „calitatea de membru al NATO".
Ihor Prokopchuk, a făcut această remarcă în alocuțiunea susținută în cadrul conferinţei "Ukraine, three years of resilience and courage: The long road from war to peace" organizată la Institutul Diplomatic Român (IDR).
În cadrul conferinței au mai avut intervenții, între alții, Liliana Popescu-Bîrlan, directorul IDR, secretarul de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe Ana Tinca și ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroașă)

O expoziţie care prezintă imagini din războiul din Ucraina, surprinse de corespondentul special al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES Cristian Lupaşcu, pe parcursul celor trei ani de agresiune a Federaţiei Ruse asupra acestei ţări, a fost vernisată, luni, în foaierul Senatului.
Cele 33 de fotografii 'cu valoare istorică', selectate din câteva mii de imagini, au fost făcute în mai multe oraşe ucrainene, inclusiv în Kiev, în perioada martie 2022 - decembrie 2024.
Prezent la eveniment, preşedintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că fotografiile ar trebui să fie văzute de toţi cei care poate au îndoieli cu privire la acţiunile României de sprijin pentru Ucraina. (Videojurnalist: Marian Vlăduț; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroașă)

Aproximativ 150 de persoane, majoritatea refugiaţi din Ucraina, au participat duminică la un protest organizat în Bucureşti, prin care s-au marcat 11 ani de agresiune rusă şi trei ani de la declanşarea invaziei la scară largă.
Participanţii s-au adunat în faţa ambasadei Ucrainei la Bucureşti purtând steaguri ale Ucrainei şi ale României, precum şi pancarte cu mesaje împotriva războiului declanşat de Rusia şi împotriva preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.
A urmat un marş spre ambasada Rusiei de la Bucureşti, în fața căreia protestatarii au susţinut o seamă de discursuri împotriva conflictului.
Pe traseul marșului au fost scandări pro Ucraina şi contra Rusiei, dar şi mulţumiri aduse României. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroașă)

Foștii jucători ai echipei de fotbal Steaua București au sărbătorit alături de fani împlinirea a 38 de ani de la câștigarea Supercupei Europei în cadrul unui eveniment organizat, vineri, într-un centru comercial din Capitală. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Fostul fotbalist Tudorel Stoica a declarat, vineri, comentând faptul că FCSB va întâlni Olympique Lyon în optimile de finală ale Europa League, că acum formația bucureșteană întâlnește o 'echipă adevărată' împotriva căreia își poate verifica valoarea. 'Cred că acum întâlnesc și ei o echipă adevărată, ca să spun așa, împotriva căreia să își poată verifica valoarea. Până acum, toate echipele cu care au jucat, în afară de Glasgow Rangers nu prea au fost așa... nici Manchester United, pentru că se știe prin ce perioadă dificilă trece', a afirmat Stoica, care a participat, vineri, la aniversarea a 38 de ani de la câștigarea Supercupei Europei de către Steaua București. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Zeci de susținători ai lui Călin Georgescu s-au adunat vineri, în Piața Victoriei din Capitală, unde au solicitat reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Jandarmeria a anunțat că a depistat o persoană având un cuțit asupra sa. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Misiunile diplomatice ale Ucrainei şi Italiei în România au organizat Conferinţa "Agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei: război prin ochii martorilor", pentru a marca cei tre ani de la invazia Ucrainei de către armata Rusiei. Evenimentul a avut loc la Institutul Cultural Italian din Bucureşti. "Acești ultimi trei ani au fost un exemplu al curajului extraordinar și al rezilienței armatei ucrainene, a celor care slujesc, a poporului ucrainean. A fost, de asemenea, și un exemplu extraordinar al unității între poporul ucrainean și partenerii internaționali. Asta este ceea ce ne-a ajutat, ce ne-a făcut să eliberăm teritorii mari ale Ucrainei, care au fost inițial ocupate de trupele rusești", a declarat în cadrul evenimentului Ihor Prokopchuk, ambasadorul Ucrainei în România. Prezent la acest eveniment şi ambasadorul Italiei la Bucureşti, Alfredo Maria Durante Mangoni, a vorbit despre importanţa jurnalismului de război. "Războiul este și o realitate tristă care trebuie știută și spusă. Mărturisind ceea ce se întâmplă este un angajament esențial prin care li se oferă o voce celor care suferă și prin care adevărul este adus la lumină. Jurnalismul de război nu este doar o profesie, este o misiune. Cei care aleg să relateze despre război se expun riscurilor fizice și logestice și se confruntă deseori cu o realitate marcată de manipulare și distorsiune", a spus ambasadorul Italiei la Bucureşti. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

Avocatul este un partener indispensabil al justiției, este opusul populistului, este un promotor al valorilor ce garantează existența statului de drept, este un pilon al societății prin rolul să de educator și apărător, este un alchimist ce transmută plumbul prozei realității în aurul poeziei adevărului, mai mult, profesia de avocat este singura care, indiferent de sistemul politic, a existat, există și va exista – au arătat, pe rând, în alocuțiunile lor avocat Alina Gorghiu, deputat PNL, Alex Florența, Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Dominic Fritz, primarul Municipiului Timișoara, senatorul PSD Robert Cazanciuc, Rectorul Universității de Vest din Timișoara Marilen-Gabriel Pirtea, Avocat Cristian Niculescu Țâgârlaș, Senator PNL, în cadrul ședinței Solemne a Consiliului Baroului Timiș.
Președintele UNBR, Traian Briciu, în discursul său inspirat de expresia „avocatus diaboli”, arăta că emoția este moartea avocaturii și a demonstrat necesitatea cultivării precoce, încă din școală, a culturii juridice a cetățenilor pentru ca societatea să se desprindă de emoții. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroașă)

În Palatul Dicasterial din Timișoara, care găzduiește Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Timiș și Judecătoria Timișoara, mai multe săli de judecată au primit numele unor personalități din rândul avocaților și magistraților.
De asemenea, a fost dezvelită placa aniversară „150 de ani de la atestarea Camerei Avocaților Timișoara", un gest simbolic menit să evidențieze contribuția avocaților ca parteneri indispensabili ai justiției.
Președintele Curții de Apel Timișoara, judecător Cristina Maria Dica, a punctat importanța acestei inițiative ca parte a unui demers mai larg de întărire a colaborării între instanțe și barouri, între magistrați și avocați.
Decanul Baroului Timiș şi vicepreședinte al UNBR, avocat Sergiu Stănilă, a subliniat rolul esențial al colaborării dintre avocați și magistrați, iar președintele UNBR, avocat Traian Briciu, a subliniat importanța istoriei pentru generațiile prezente de avocați, ca un îndemn de a se inspira din cunoștințele și modul de gândire al unor iluștri profesori și profesioniști ai dreptului. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroașă)

Avocatul Lazăr Gruneanțu, decan al Baroului Timiș în perioada 2004 – 2014, a investigat, a sintetizat și prezintă o scurtă istorie a organizării profesiei de avocat în Banat, de la includerea acestei provincii istorice în Imperiul Austro-Ungar, în 1867, până în anii 1990.
Profesia de avocat a suferit diverse influențe în perioadele 1875- 1921, când Corpul Avocaților a funcționat după legea ungară, 1921-1938 marcată de includerea baroului în sistemul juridic românesc, 1939- 1948 când sunt desființate Consiliul General al Uniunii Avocaților, Consiliile Barourilor, Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților, 1950 – 1990 când avocatura românească fost reorganizată după modelul comunist sovietic, ne-a mai spus Lazăr Gruneanțu. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroașă)

Expoziţia "Universul lui Salvador Dali" prezintă, în premieră în România, în peste 10 spaţii expoziţionale, o selecţie de creaţii ale artistului catalan, 170 de lucrări - sculpturi, grafică, gravuri, litografii, miniaturi din aur, rubine, diamante, smaralde, safir şi sticlă, mobilier suprarealist ce ilustrează geniul extravagantului Dali.
"Universul lui Salvador Dali" îşi propune să dezvăluie fundamentele ce stau la baza geniului inspirat al lui Dali şi să ofere o mai bună înţelegere a artei şi vieţii sale, prin sculpturi precum "Venus spaţială", ce întruchipează tema feminităţii, ceasuri topite din seria "Dansul timpului", "Melcul şi îngerul", "Înger suprarealist", ce explorează relaţia lui Dali cu biserica şi spiritualitatea, obiecte de artă din pastă de sticlă colorată, rezultatul colaborării lui Dali cu renumita cristalerie Daum, obiecte din aur încrustate cu pietre preţioase, inspirate de bijuteriile de la curtea lui Ludovic al XIV-lea, ilustraţii rare ce abordează o alternativă distorsionată a realităţii, precum "După 50 de ani de suprarealism", şi teme clasice ale literaturii, cum ar fi "Mult zgomot pentru Shakespeare". 
Totodată, obiectele de mobilier suprarealist, inspirate din surse aparent banale, precum "Canapeaua buzele lui Mae West", sunt dovada versatilităţii şi polivalenţei celui care a redefinit modul în care percepem arta.
De asemenea, expoziţia oferă o experienţă interactivă prin intermediul tehnologiei moderne, permiţând vizitatorilor să interacţioneze virtual cu câteva dintre cele mai cunoscute lucrări şi simboluri daliniene şi să exploreze detaliile ascunse ale operelor sale.
Expoziţia, care a călătorit timp de 13 ani prin mari oraşe din Europa, este organizată de Primăria Capitalei, prin ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Hadran Events, şi aduce, pentru prima dată la Bucureşti, obiecte de artă din cea mai importantă colecţie privată ce conţine lucrări semnate de Salvador Dali, aparţinând renumitului colecţionar de artă Beniamino Levi, către l-a cunoscut personal pe artist în anii 1960 şi a fost agentul acestuia. 
Expoziţia poate fi vizionată până pe data de 12 mai 2024 (Autor/videojurnalist/montaj: Alfred Schupler)

Muzeul Municipiului Bucureşti este gazda expoziţiei ''Arta gliptică: secretele gemelor antice'' care aduce în atenţia iubitorilor de frumos strălucirea unei lumi demult apuse, dar ale cărei simboluri le regăsim şi în prezent.
Pietrele preţioase şi semipreţioase incizate, numite şi intalii, adesea montate în inele, se numărau printre cele mai populare tipuri de bijuterii în antichitatea greco-romană. Gravura individuală a pietrelor preţioase a sporit potenţialul de personalizare a bijuteriilor, ceea ce înseamnă că multe dintre aceste mici podoabe sunt unicat.
Piesele incluse în expoziţie fac parte din colecţiile Muzeului Municipiului Bucureşti, colecţia Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române (CNBAR) şi din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR).
Curator: dr. Alina Streinu. Foto: Cristian Oeffner Oprea / Palatul Suţu. (Autor/Videojurnalist/editare foto/video: Alfred Schupler)

Muzeul Municipiului București oferă vizitatorilor o călătorie în timp pe la periferia Capitalei din perioada primei jumătăţi a secolului XX, surprinsă în 60 de imagini din propria “Colecție de Fotografii, cărți poștale și clișee fotografice”. 
Traseul propus include zone diferite - Şoseaua Colentina, Cotroceni, Herăstrău, Băneasa, Calea Văcărești – la momentul când orașul se afla în plină transformare, dar şi ale unei periferii dispărute în a doua parte a secolului trecut, când orașul s-a transformat complet sub efectul deciziilor politice ale regimului comunist.
Fotografiile au fost realizate, între alţii, de fotografi C. Tadeu, Alfons și A. Gh. Ebner. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Montaj: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Muzeul Naţional de Istorie a României este gazda expoziţiei "Portretul Regelui. Carol I în Colectia Filatelică a României", care îşi propune să evidenţieze evoluţia tehnicilor de realizare a mărcilor poştale româneşti de-a lungul domniei lui Carol I.
Conceptul expoziţional se plasează în jurul procesului laborios şi al eforturilor de realizare a mărcilor poştale, având ca figură centrala regele - simbol al statului.
Povestea pe care marca poştală o spune despre istoria unei ţări nu poate fi ignorată şi, mai important decât atât, prin această expoziţie aducem în atentia publicului imagini ale obiectelor filatelice - piatra litografică, matriţe, machete sau mărci poştale - fotografiate la un nivel de detaliu, care ne oferă posibilitatea de a observa ceea ce nu am putea vedea cu ochiul liber, măiestria artiştilor gravori, pictori, desenatori fiindu-ne relevată în toată splendoarea ei, afirmă  Alexandru-Cristian Voicu.
Expozitia oferă experienţa unei cronologii vizuale ce surprinde momente importante din viaţa regelui Carol I, prin intermediul machetelor realizate de artiştii perioadei interbelice, precum Ary Murnu sau Dimitrie Ştiubei. Aceste creaţii au stat la baza unor emisiuni filatelice cum sunt "Centenarul naşterii Regelui Carol I", "Trei Regi" sau "Fundaţia Regele Carol I".
Expoziţia poate fi vizitată până la data 1 aprilie 2024.
Echipa curatorială: Cristina-Elena Antonie, Cristina Barbu, Valentin-Ionuţ Drăgoiescu, Alina-Mariana Galu, Beatrice-Mihaela Negoiţă, Sorian Uyy, Alexandru-Cristian Voicu. Fotografii: Márk Róbert Perpits. (Autor/Videojurnalist/Editor foto/video: Alfred Schupler)

Muzeul Municipiului București prezintă la Palatul Şuţu în cadrul unei expoziţii tematice captivanta poveste a unor hanuri bucureștene ridicate în secolele XVII – XIX, astăzi dispărute în mare parte.
Sub genericul „Hanurile uitate ale Bucureștilor” sunt dezvăluite o parte din rezultatele cercetărilor arheologice din ultimii ani din București, puse în relație cu documente din epocă, însemnări, planuri, litografii, picturi, fotografii și piese de colecție.
Curatorii expoziţiei sunt dr. Raluca Moței, arheolog, Biroul Istorie Veche și Medievală și drd. Gabriel Constantin, muzeograf, Biroul Istorie Modernă și Contemporană, Secția Istorie MMB. (Videojurnalist: Alfred Schupler; montaj: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Muzeul Municipiului București propune publicului o incursiune în lumea remediilor și leacurilor de pe rafturile drogheriilor bucureștene în secolul al XIX-lea, expunând la Palatul Şuţu recipiente farmaceutice, cosmetice și instrumente medicale descoperite în timpul cercetărilor arheologice realizate de-a lungul timpului în București.
Preparatele lichide, pulberile, pastilele sau cremele erau depozitate și comercializate în recipiente simple realizate din sticlă, ceramică sau porțelan, pe care erau lipite bucăți de hârtie ce ofereau informații despre conținut și utilizare. (Videojurnalist: Alfred Schupler; montaj: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Muzeul Național Cotroceni prezintă în Spațiile Medievale expoziția multimedia „Reflexii ale Reginei Maria în Palatul Cotroceni“ care aduce în atenția publicului un patrimoniu recuperat, două încăperi  care, în prezent, nu mai există sub forma lor inițială: Salonul de Aur și Dormitorul Argintiu.
Cele două spații au fost concepute de Regina Maria la începutul secolului al XX-lea și au reflectat personalitatea creativă a acesteia.
Ele au fost recompuse cu ajutorul noilor tehnologii, apelând la numeroase surse istorice pentru o redare cât mai fidelă, şi vin în întâmpinarea publicului cu o experiență imersivă, care să-l apropie de Muzeul Național Cotroceni, prin prezentarea, în premieră, a unor piese de patrimoniu și să-l familiarizeze cu o perioadă importantă pentru istoria monarhiei, cea în care Regina Maria a locuit la Palatul Cotroceni.
Expoziția va putea fi vizitată până pe 11 februarie 2024. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Muzeul Mitropoliei Banatului de la Catedrala Mitropolitană din Timişoara invită vizitatorii să descopere colecţia de artă bisericească veche formată din obiete de cult, icoane, manuscrise şi tipărituri.
Iniţiată în anul 1962 de mitropolitul Nicolae Corneanu, colecţia a fost reorganizată pe principii ştiinţifice, muzeale, în anul 1971, în spaţiul de sub naosul Catedralei din Timişoara. În anul 2015, Ioan Selejan, arhiepiscopul Tmişoarei şi Mitropolitul Banatului, s-a angajat în restaurarea şi promovarea colecţiei care cuprinde icoane pictate pe lemn şi sticlă din secolele XVII -XIX, manuscrise liturgice din secolele XIV - XVII şi cărţi bisericeşti din secolele XVII - XIX. 

Coloana sonoră: Corul Catedralei Mitropolitane din Timișoara, dirijor părintele Dan Dragomir/ (Autor/Videojurnalist /Editor video/Editor foto: Alfred Schupler; Redactor: Costin Motroașă)

Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino din Bușteni găzduieşte până în luna martie 2024 expoziția-eveniment BESTIAR ce îi aduce împreună pe artiști Pablo Picasso și Salvador Dali.
Organizată în parteneriat cu Adrian Șocu, proprietarul colecției, expoziţia are ca temă centrală animalele, printre exponate regăsindu-se scenele de coridă, centaurii și minotaurii lui Picasso, dar și caii și animalele fantastice ale lui Dali, sau personajul Don Quijote, un simbol al idealismului exaltat, prezent în operele ambilor artiști plastici.
Pe simeze este expusă, în premieră, suita completă de 45 de linogravuri Picasso, ediția Cercle d'Art 1962, fiind pentru prima când ea poate fi văzută în România, după 57 de ani de la prima expoziție Picasso din ţara noastră.
Vizitatorii mai pot admira “Ceramică cu Fauni”, linogravură în culori, semnată de Picasso și numerotată 19/100 - seria Madoura, 1961, un exemplar al acestei linogravuri făcând parte din colecția permanentă a Metropolitan Museum of Art din New York.
De asemenea, prezenţa lui Picasso este completată de ediția în facsimil « Guernica », cu 42 de schițe în format original, primele schițe pregătitoare ale celebrei lucrare monumentală omonime a pictorului spaniol.
Salvador Dali este reprezentat de o minunată tapiserie, de aproximativ doi metri înălțime, semnată și numerotată pe verso, în intarsii aurii, pe care este înfățișată lucrarea “Cele 12 triburi ale lui Israel, Asher”, de caii săi și de celebra « Don Quichotte și Sancho Panza », sau basorelieful de argint « Cele 3 grații « ale lui Dali ». (Autor / Videojurnalist / Editor video / Editor foto : Alfred Schupler ; Redactor : Costin Motroaşă)

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a organizat expoziția temporară „Artă religioasă. Formă. Conținut. Sens” în care este prezentată o selecție valoroasă de obiecte de factura religioasă (țesături, argintărie, cărți de cult) din patrimoniul muzeului, unele dintre ele fiind expuse acum în premieră.
Printre exponate se numără o dveră din perioada domniei lui Petru Șchiopul, sec. al XVI-lea, un triptic din bronz descoperit la Popești, județul Giurgiu (cu o temă iconografică ce provine din mediul nord slavic al vechilor ortodocși ruși), stindardul liturgic al voievodului Ștefan cel Mare, cu reprezentarea Sfântului Gheorghe, două epitrahile de la Alexandru cel Bun și Vasile Lupu, Tetraevangheliarul lui Nicodim de la Tismana și cel al lui Spiridon de la Putna, precum şi o serie de icoane de casă, de la începutul secolului trecut.
Expoziția curatoriată de dr. Irina Ene este realizată în parteneriat cu Mănăstirea Stavropoleos, Muzeul Municipiului București, Biserica Sfântul Vasile-Victoriei, Liceul de Arte „Ionel Perlea” Slobozia, Liceul teoretic „Nichita Stănescu” București și Școala Gimnazială nr. 189 București.
Expoziția de la MNIR va putea fi vizitată pînă în ianuarie 2024. 

Muzica: Calofonicul Paisian, irmosul calofonic “Stea, iată, a răsărit” glasul 1, interpretat de Grupul Stavropoleos (Autor / Videojurnalist / Editor video / Editor foto: Alfred Schupler;  Redactor: Costin Motroaşă)

În România, potrivit statisticilor oficiale, una din zece persoane, cu vârsta curpinsă între 15 şi 64 de ani, a consumat cel puţin o dată droguri. Agenţia Naţională Antidrog oferă şi tratament substitutiv în centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, pe care le are în sectoarele din Bucureşti, dar şi în judeţele din restul ţării. Chiar şi aşa, reprezentanţi ai ong-urilor de profil susţin că persoanele care dezvoltă astfel de adicţii au nevoie de centre specializate în care să se intervină nu doar medical, ci şi psihologic, având ca scop şi reabilitarea socială sau integrarea profesională a persoanelor dependente de droguri.

AGERPRES a stat de vorbă cu doi foşti consumatori de heroină din Bucureşti, care primesc în acest moment tratament cu metadonă.

Bogdan are 30 de ani şi a început să consume heroină în adolescenţă, la vârsta de 17 ani. “Am văzut mulți prieteni de-ai mei care au început cu drogurile înaintea mea. Fumau ţigări cu heroină, eu le-am cerut, dar ei nu au vrut să îmi dea și când am văzut că au aruncat țigara pe jos, am luat-o şi am tras din ea. Prima dată nu mi-a plăcut, am avut o stare de rău, îmi venea să vomit, dar totuși era plăcerea aia care m-a făcut să încerc din nou. Am trecut apoi la folie de aluminiu şi după, injectabil. Sevrajul e ca la un om bolnav de cancer. Durerile pe care le are el, de spate, de oase, îţi curge nasul, ai frisoane, transpiri, îţi este frig, îşi sar picioarele, ca o răceala de 100 de ori mai puternică. Când intri în sevraj, automat te gândești cum să te faci bine și te gândești să te duci să te droghezi din nou”, povesteşte Bogdan despre experienţa sa cu drogurile, care i-a schimbat întreaga viaţă.

Nevoia de bani pentru a-şi cumpăra droguri l-a făcut pe Bogdan să fure mai întâi bani de la părinţii săi. Apoi au început furturile, inclusiv din locuinţe, iar infracţiunile, care s-au ţinut lanţ, l-au trimis, în cele din urmă, după gratii.

Drogurile i-au dat întreaga viaţă peste cap şi Nicoletei, în vârstă de 41 de ani. Are în spate un istoric de 20 de ani de consum de heroină, dar şi alte substanţe, printre care şi cocaina. În acest moment este sub tratament cu metadonă. A renunţat să mai consume, după ce autorităţile au anunţat-o că îi vor instituţionaliza cei trei copii pe care îi are, dacă va continua să consume droguri. “Îți pui viața în pericol cu fiecare doză pe care ți-o faci. S-a întâmplat să ni se facă rău, acum câţiva ani, iar unii ziceau că ne-au dat şoricioaică, otravă de șobolani. Când spui droguri eşti un om ratat, un om terminat. (…) Am fost arestată pentru trafic de droguri că am și vândut la un moment dat. Cel mai mult regret că am pierdut ani dar şi timpul lipsă de lângă copiii mei, totul din cauza drogurilor”, mărturiseşte, cu lacrimi în ochi, Nicoleta.

Atât Bogdan, cât şi Ncoleta îşi doresc reabilitarea, atât cea fizică, cât şi cea socială. Bogdan se gândeşte să plece din ţară, pentru a începe o viaţă nouă, în timp ce Nicoleta vrea să se angajeze şi să fie o mamă cât mai bună pentru copiii săi.

Georgiana Drăgan Moldoveanu este directoarea Centrului de fete House of Joy, din cadrul Teen Challenge România. ONG-ul îşi propune prin centrele sale, dar şi prin proiectele pe care le desfăşoară, să aducă un sprijin real consumatorilor de droguri din România, oferind servicii de reabilitare.

“În momentul de față, statisticile realizate de Agenția Națională Antidrog, din câte știu, evidențiază faptul că o persoană din 10 din România a consumat droguri cel puțin o dată în viață. Numărul acesta este unul extrem de mare. Dintre ei sunt foarte mulți care ajung, din păcate, la un nivel de consum abuziv și în cele din urmă la dependență. Și în cazul acestora, doar o perioadă de spitalizare nu mai este suficientă pentru că acea perioadă îi ajută să se stabilizeze din punct de vedere medical, din punct de vedere fizic, cu alte cuvinte să facă față simptomelor de sevraj asociate drogurilor pe care le consumă. În schimb, când se externează de acolo, din nefericire, mulți dintre ei reiau consumul pentru că rămân în același mediu cu același grup de prieteni, cu același anturaj și fără să se fi schimbat, dintr-o motivație interioară, și anume aceea de a avea o viață diferită, de a avea o viață normală. Și atunci pentru persoanele acestea este mare nevoie de ajutor pe termen lung. Din păcate, sunt mult prea puține centre rezidențiale, comunități terapeutice care oferă servicii sociale persoanelor consumatoare sau dependente de droguri, comparativ cu numărul crescut al celor care consumă droguri”, a declarat pentru AGERPRES Georgiana Drăgan Moldoveanu, care consideră că Guvernul ar trebui să investească în astfel de centre terapeutice. (Videojurnalişti: Cătălin Soci/Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

Muzeul Național de Istorie a României invită publicul în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024 să viziteze expoziția temporară „Restaurarea: între știință și artă. Includerea în circuitul muzeal a unor cărți, documente și hărți”.
Vizitatorii vor putea descoperi istoria, altfel povestită, cu ajutorul celor peste 25 de bunuri culturale restaurate, dintre care pot fi enumerate selectiv: Evanghelia greco-română, tipărită de Antim Ivireanul, București, 1693; o hartă (din 1612) ce înfățișează teritoriile desemnate ca Walachia, Servia, Bulgaria, Romania, autori Gerhard Mercator și Jodocus Hondius; cartea (numită) Patimile lui Hristos, 1794; Povestiri de Bernardin de Saint-Pierre, 1841; Hrisov, 7 martie 1638; Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688; Noul Testament, Coronae, 1557; Depeșă telegrafică, 1860; Albumul Armatei Române, 1902. Fotografii MNIR (Autor / Videojurnalist / Editor video / Editor foto: Alfred Schupler; Redactor: Costin Motroașă)

Pe Drumul Naţional 2 (E85), pe raza judeţului Buzău, se pot număra 199 de cruci ridicate în amintirea persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidente de circulaţie, mai multe decât cei aproximativ 85 de kilometri de drum, în ultimii 10 ani 272 de persoane decedând în această zonă în evenimente rutiere.
"Drumul Morţii", cum mai este denumit DN2 (E85), se numără printre cele mai periculoase artere de circulaţie din România.
"În anul 2023, pe tronsonul de drum specificat au fost înregistrate 12 evenimente rutiere grave, soldate cu decesul a cinci persoane şi rănirea gravă a nouă persoane”, a declarat inspector de poliţie Anda Stancu din cadrul IPJ Buzău. (Autor: Florin Zafiu; Imagine: Florin Zafiu; Montaj: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)

Ca omagiu la împlinirea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, respectiv 145 de ani de la emanciparea României de sub dominația otomană, Muzeul Național de Istorie a României oferă publicului expoziția: “În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR”, care poate fi vizitată până în luna februarie 2024.

Ca un ecou al documentarismul publicistic care a luat amploare îndeosebi în timpul Războiului Crimeii (1853-1856), mai mulţi artişti şi fotografi au secondat armata română pentru a imortaliza bravura ostașilor împotriva unui inamic istoric. Astfel, gazetarilor presei europene li se alătură cei patru artiști oficiali trimiși pe front: Carol Popp de Szathmari, Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea.

După o absență de mai bine de 20 de ani și ample lucrări de restaurare, pictura “Atacul de la Smârdan”, de Nicolae Grigorescu, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, se află din nou pe simeze, alături de o suită de alte mărturii iconografice din timpul Războiului de Independență.

Reverberații ulterioare acestuia, provenind, de asemenea, din colecțiile muzeului, întregesc această incursiune în iconografia evenimentului.

Curatori: Erica Iojă, muzeograf în cadrul Secției Muzeul Național Filatelic, dr. Cornel-Constantin Ilie, directorul adjunct al muzeului.

Operele de artă au fost restaurate de către dr. Romeo Gheorghiță, Sorina Gheorghiță și Andreea Teodorescu. Fotografii MNIR.
(Autor /videojurnalist/ editare foto/video: Alfred Schupler; Redactor: Costin Motroașă)

În 2023 s-au împlinit 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, iar expoziția pe care o prezintă Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în perioada octombrie 2023 - martie 2024 aduce în prim-plan viața și activitatea uneia dintre cele mai importante și interesante figuri ale istoriei României.
Directorul adjunct al MNIR Cornel Ilie a arătat că discursul muzeal este conceput astfel încât publicul să vadă atât activitatea domnitorului, cât şi viaţa omului Cuza.
Vizitatorii pot admira o selecție foarte interesantă de exponate: tronul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și cel al doamnei Elena Cuza, sabia de învestitură primită de la sultanul Abdul Medjid I, trusa de pistoale de duel dăruită de împăratul Napoleon al III-lea, decorații românești și străine, fotografii, documente, litografii și picturi, tipărituri, timbre și efecte poștale, obiecte personale ale lui Alexandru Ioan Cuza și ale Elenei Cuza, mărturiile legate de moartea lui Cuza sau de posteritatea acestuia.
Proiectul expoziţional este realizat de Muzeul Național de Istorie a României împreună cu Muzeul Unirii - Complexul Muzeal Național Moldova (Iași), Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului București, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Național Peleș, Muzeul Național al Bucovinei (Suceava), Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Muzeul Județean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” (Bârlad) și Arhivele Naționale ale României. La expoziție a contribuit, de asemenea, Daniel Cosmin Obreja care s-a alăturat demersului muzeal cu obiecte din colecția proprie.
(Autor: Alfred Schupler; Imagine: Alfred Schupler; Fotografii: MNIR; Editare fotografii: Alfred Schupler; Montaj: Alfred Schupler şi Andrei Cârlan; Redactor: Costin Motroaşă)

Regele Charles al III-lea a manifestat un deosebit interes pentru România. Majestatea Sa, un admirator al României şi în special al Transilvaniei, ne-a vizitat frecvent ţara, implicându-se în păstrarea patrimoniului cultural românesc, achiziţionând şi restaurând mai multe case vechi din mediul rural, salvându-le, astfel, de la distrugere. În prezent, deţine mai multe proprietăţi în ţara noastră. La 2 iunie 2015, a fost lansată Fundaţia Prinţul de Wales România, o organizaţie caritabilă ce sprijină conservarea patrimoniului arhitectural, agricultura şi dezvoltarea durabilă în România. Fundaţia face parte din The Prince's Charities Group şi are sediul în satul Viscri, din judeţul Braşov, localitate aflată în patrimoniul UNESCO. Preşedinţia României i-a conferit, la 29 martie 2017, Ordinul Naţional "Steaua României" în Grad de Mare Cruce, în semn de "preţuire pentru activitatea în România şi pentru promovarea imaginii acesteia în lume". (Imagine: AGERPRES Video; Foto: AGERPRES Foto/ Arhiva Istorică; Montaj: Andrei Cârlan; Redactor: Marilena Gheorghiţă )

Clădirea care adăposteşte în prezent Teatrul Odeon din Bucureşti a fost construită în perioada 1906 - 1911 pe locul în care erau "nişte case domneşti, nişte curţi cu case alandala", un spaţiu unde domnitorul Şuţu, după ce îi arsese Palatul Regal, se mutase cu chirie. Actriţa Dorina Lazăr, managerul de la Odeon, şi actorul Gabriel Pintilei au fost gazdele AGERPRES şi au relatat povestea teatrului. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Redactor: Marilena Gheorghiţă; Imagini foto: Arhiva Teatrului Odeon)

Kilometrul zero al Capitalei. Locul în care se regăseşte cel mai mare spaţiu cultural din România dedicat artei teatrale. O istorie de peste un secol şi jumătate. Şase săli de spectacole şi un amfiteatru pe acoperiş. Aproximativ 250.000 de spectatori anual şi zeci de evenimente. O poveste adevărată - Teatrul Naţional "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti. (Autor Craiu Petronius, Imagine: Cătălin Soci, Alfred Schupler, imagini arhiva TNB; Montaj: Andrei Cârlan; Redactare: Marilena Gheorghiţă)

S-au împlinit 30 de ani de la Revoluţia care a condus România către democraţie. Trei decenii în care ţara noastră a avut parte de evenimente importante, care au scris istoria. Fiecare an a fost marcat de momente cu o simbolistică aparte, care au trasat destinul acestui popor. Românii au simţit bucuria primelor alegeri libere, prin care şi-au putut vota singuri conducătorii, au avut parte de extazul adus de marii sportivi ai ţării care au câştigat medalii de aur şi au pus tricolorul pe podiumuri internaţionale. România a devenit stat membru NATO şi al Uniunii Europene, a fost vizitată de doi suverani pontifi, dar şi de şefi de state. În cele trei decenii de istorie, ţara noastră a fost lovită şi de catastrofe naturale sau tragedii. 30 de ani de istorie, de schimbări, dar mai ales de libertate. Toate aceste momente sunt imprimate în colecţia impresionantă de fotografii pe care Agenţia Naţională de Presă AGERPRES o deţine. Realizator: Marilena Gheorghiță. grafică și montaj: Andrei Cârlan.

Pe 16 decembrie, la Timișoara a început Revoluția română, cea care a răsturnat regimul comunist. România a fost singura ţară din Europa Centrală și de Est în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi cu executarea conducătorilor vechiului regim. Revoluția a făcut peste 4 mii de victime. Dintre acestea, mai bine de o mie de români și-au sacrificat viața pentru că și-au dorit o țară fără dictatură, o Românie în care legea este egală pentru toți, o Românie în care generațiile viitoare pot trăi în libertate. Momentele Revoluției au fost surprinse de fotoreporterii AGERPRES, iar mărturiile lor în imagini fac parte din marea Arhivă istorică de fotografie AGERPRES. Fotoreporteri: Constantin Duma, Radu Constantinescu, Viorel Lăzărescu, Sorin Lupșa, Mircea Hudek, Ilie Bumbac, Ilie Marian, Lucian Tudose, Ovidiu Bogdan, Cornel Mocanu, Virgil Pavel,Codruța Dragoescu, Ovidiu Bogdan, Mihai Alexe. Sursă ambianțe Revoluția română: Ghiță Olaru, Mudavaflex, TVR. Realizator: Marilena Gheorghiță, Grafică și montaj: Andrei Cârlan.

“Marea Unire – România, la 100 de ani” nu este o lecţie seacă de istorie, ci un documentar video bazat pe oameni şi mărturiile acestora. Fricile, bucuriile şi speranţele lor însoţesc spectatorul pe parcursul celor 80 de minute, transformate într-o călătorie provocatoare pentru cei care vor să simtă emoţia. Documentarul prezintă atât momentul Marii Uniri, pus în contextul internaţional, dar evaluat şi de fiecare individ care are legătură cu ce s-a întâmplat în 1918. România, la 100 de ani, înseamnă şi suferinţa celor care au fost despărţiţi de familiilor lor şi deportaţi. Finalul, deschis, invită la meditaţie, prin dorinţele exprimate de românii din Basarabia şi Bucovina de Nord despre ce mai pot aştepta din partea României.

Documentarul „Marea Unire - România, la 100 de ani” este realizat de Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu şi Sergiu Olteanu. Imaginea este semnată de Alfred Schupler, Sergiu Olteanu şi Andrei Cârlan. Reporteri au fost Marilena Stănescu, Mihuţ Năstăsache şi Camelia Moise. Grafica, sunetul şi montajul sunt semnate de Andrei Cârlan, asistent tehnic fiind Alexandru Vintilescu.

Din 22 februarie, AGERPRES prezintă Documentarul “Marea Unire – România, la 100 de ani”. AGERPRES a mers pe urmele celor care au înfăptuit Unirea: în Basarabia, Bucovina de Nord şi Transilvania. Urmaşii celor care au pus umărul la reîntregirea ţării au deschis culisele celui mai important moment istoric.

O poveste de viaţă cutremurătoare: Victor Ignat, din Republica Moldova îşi aminteşte cum fugea de la şcoala în limba rusă la şcoala în limba moldovenească. A vrut un singur lucru de când era copil: să înveţe grafia română. A reuşit, iar acum spune că pentru el nu există graniţe, există un singur popor. Povestea omului pentru care limba vorbită e la fel de puternică precum legătura de sânge între doi oameni, în curând, în documentarul “Marea Unire – România, la 100 de ani”.   

Un aparat de fotografiat, câteva plăci fotografice, o bicicletă şi o întâmplare care a schimbat destinul unui om. Samoilă Mârza a devenit fotograful Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, care a avut loc la Alba Iulia. În mijlocul oamenilor adunaţi pe platoul din faţa Cazinoului din Alba Iulia, Samoilă Mârza a reuşit să surprindă emoţia trăirii celui mai important moment din istoria acestui popor. Povestea fotografului Marii Uniri, în curând în Documentarul "Marea Unire - România, la 100 de ani".

România are rădăcini puternice, iar graniţele nu-i despart pe români unii de alţii. România e ca o familie mai mare în care iubirea e cea care le-a dat putere chiar şi atunci când suferinţa a fost prea mare. În Bucovina de Nord, au fost ani în care românii îşi plângeau morţii pe ascuns şi tânjeau după România lor. Şi atunci, şi acum spun despre ei că sunt români ca în Ţara -mamă. Poveşti emoţionante din Bucovina de Nord, în curând în Documentarul "Marea Unire - România, la 100 de ani".

“Credinţa şi sufletul nu au graniţă. Noi ne rugăm pentru românii de pretutindeni”, o spune preotul uneia dintre cele mai mari comunităţi de români din Bucovina de Nord. La 100 de ani de la Marea Unire, România îşi aduce aminte nu doar de un moment istoric, cât mai ales de valorile dobândite odată cu ea: credinţa, iubirea, adevărul.

România, la 100 de ani îi aduce pe români mai aproape unii de alţii. Crescuţi cu aceleaşi valori, în acelaşi spirit, românii ştiu că nu trăiesc între graniţe. Documentarul video “Marea Unire – România, la 100 de ani” realizat de AGERPRES surpinde emoţia unor oameni care au văzut Unirea, dar care au simţit şi trauma despăriţilor de fraţi, de familie, de locul în care au spus tot timpul că este “acasă”. Aurora Bujeniţă, din Bucovina de Nord, a fost deportată în 1940 alături de familia sa, pe când avea doar 4 ani. Chiar şi acum, la aproape 80 de ani, de când a trăit groaza deportărilor, amintirile din lagăr sunt la fel de vii.