COD GALBEN: 26-11-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala local ceață care va determina scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Buzău, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Dâmboviţa, Județul Teleorman; COD GALBEN: 26-11-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala local, ceață care va determina scăderea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 26-11-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Caraş-Severin, Județul Arad, Județul Bihor, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 26-11-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Maramureş, Județul Cluj, Județul Sălaj, Județul Satu Mare; COD GALBEN: 26-11-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m. in Județul Bacău, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Vaslui; COD GALBEN: 26-11-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala Local ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Olt, Județul Dolj, Județul Mehedinţi; COD GALBEN: 26-11-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala local ceață care va determina scăderea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Alba, Județul Covasna, Județul Braşov, Județul Mureş, Județul Harghita, Județul Sibiu;

Video

Moartea lui Maradona: Lumea fotbalului deplânge dispariţia ''zeului'' său

Doliul şi tristeţea au cuprins lumea după moartea legendei fotbalului argentinian Diego Maradona, care a încetat din viaţă miercuri la vârsta de 60 de ani, lăsându-i pe fanii sportului rege orfani de unul dintre cei mai carismatici şi controversaţi jucători din istorie, scrie AFP. Imagine: ©AP,...
arrow-to-right
arrow-to-left
arrow-to-right
arrow-to-left


O faptă bună este cea mai bună rugăciune! Cu această credinţă  îşi începe ziua Cătălin Calaver, un tânăr de 36 de ani, care, în locul preoţiei, a ales să devină pompier şi antrenor de fitness. S-a născut în localitatea prahoveană Băicoi şi a avut mereu dorinţa de a-şi ajuta aproapele.

La 14 ani a plecat la Târgovişte, a făcut seminarul, apoi facultatea de Teologie şi masterul. Nu a devenit însă preot, pentru că nu a simţit că o poate face ca o misiune. Convins că nu îşi găsise încă menirea, a încercat meseria de dascăl. Apredat religia în şcoli, dar fiind o fire activă, nu s-a regăsit nici la catedră. A decis să facă o schimbare radicală, iar în urmă cu 10 ani a devenit pompier. Cătălin spune că dacă prin teologie ar fi devenit doctor de suflete, acum este salvator de vieţi omeneşti. El povesteşte că de multe ori intervenţiile sunt foarte periculoase, dar chiar dacă este conştient că îşi riscă viaţa, pune pe primul loc siguranţa celorlalţi.

Misiunea lui Cătălin nu se încheie însă odată cu intervenţiile. După program, tânărul îşi face o altă datorie: ca antrenor de fitness, îşi ajută clienţii să adopte un stil de viaţă sănătos. Cătălin mărturiseşte că de mic i-a plăcut sportul, dar abia la 18 ani a început să îl practice constant, pentru că pe atunci era foarte slab. Ulterior a urmat cursurile unei şcoli de instructori de fitness, apoi s-a specializat şi în nutriţie. Acum, în zilele libere, este antrenor la o sală din Ploieşti. A ajutat unii clienţi să slăbească spectaculos şi recunoaşte că nu este uşor, dar reuşeşte să îi motiveze şi să le schimbe stilul de viaţă împrietenindu-se cu ei şi explicându-le lucruri despre alimentaţie şi sport.

Povestea lui Cătălin a apărut ca exemplu într-o renumită revistă dedicată celor care duc o viaţă bazată pe mişcare şi alimentaţie sănătoasă. Pentru el, fiecare zi se încheie cu bucuria de a fi făcut un bine. Fie că a îmbrăcat uniforma de pompier, fie echipamentul de fitness. Tânărul crede că dacă tu nu eşti un exemplu, nu îi poţi cere celui de lângă tine să facă ceva ce tu nu faci.

Un nou episod din Campania AGERPRES "Tânăr de România" poate fi vizionat pe pagina de Facebook - https://goo.gl/6WD3Xj, precum şi pe canalul
YouTube - https://youtu.be/26GMMbz5Rdc.

AGERPRES/ (autor: Alberta Forgiarini, imagine: Cătălin Soci, grafician: Ioana Matei-Cârlan)

arrow-to-right
arrow-to-left

Imediat ce trece linia de sosire îşi aruncă mâinile în aer ca o descătuşare, la doar câteva secunde de când apucase să se uite în spate să vadă că britanica Wendy Sly nu mai avea cum să-i ia aurul olimpic. Zâmbeşte oarecum stingher, vorbeşte puţin cu antrenorul şi soţul ei, Ion Puică, apoi se descalţă şi porneşte într-un tur de stadion cu mâinile fluturând. Atât.
Unde era bucuria unei medalii de aur la competiţia supremă a lumii? Unde era acea descătuşare a efortului depus, a muncii de zeci de ani? "Acum, dacă urci pe podium te descarci, e o bucurie, dar noi în momentul ăla nu ne puteam bucura aşa, pentru că nu ne dădeau voie să ne dezlănţuim, să te bucuri, să sari. Te închideai aşa în carapacea ta şi plângeai înăuntrul tău. A fost greu, dar în acelaşi timp a fost foarte, foarte frumos", povesteşte prima campioană olimpică în proba de 3.000 de metri, Maricica Puică. Sistemul comunist le impunea campionilor o atitudine sobră chiar şi în cele mai fericite momente ale vieţii lor.
Dar Maricica Puică vorbeşte şi despre curajul lui Nicolae Ceauşescu de a trimite delegaţia României la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1986, boicotate în plin Război Rece de toate ţările din blocul comunist, în frunte cu URSS.La 70 de ani, împliniţi miercuri 29 iulie, fosta campioană olimpică povesteşte despre oferta de 2 milioane de dolari primită de la Fred Lebow, legendarul fondator al maratonului de la New York, pentru a rămâne în SUA, ofertă refuzată pentru că i-ar fi nenorocit pe toţi de acasă. Şi avea 12 fraţi. Nu putea să-i uite. Cu unii dintre ei împărţea tenişii cu care alerga la cursele din şcoala primară.
Maricica Puică vorbeşte şi despre atletismul românesc, căzut într-o prăpastie de foarte mulţi ani, şi despre şansele pe care le are România la o nouă medalie olimpică.
Despre Ion Puică, fostul soţ şi antrenor, are câteva cuvinte care descriu ceea ce a reprezentat în viaţa sa: "A fost totul pentru mine". Şi nu regretă nimic.
Maricica Puică a cucerit la JO 1984 medalia de aur la 3.000 m şi cea de bronz la 1.500 m, în 1987 a obţinut medalia de argint la Mondialele de la Roma, în proba de 3.000 m, după ce în acelaşi an luase bronzul la 3.000 m la Mondialele indoor de la Indianapolis. Palmaresul său mai cuprinde două titluri de campioană mondială la cros (Roma 1982 şi East Rutherford 1984), precum şi o medalie de bronz în 1978, la Glasgow, dar şi două medalii de argint la Europenele din 1982 (Atena) şi 1986 (Stuttgart), ambele în proba de 3.000 m. Imagine: Catalin Soci, realizator: Adrian Ţone, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Traian Arsenescu.

Sorin Lupșa este din 1988 fotograf al Agenției Naționale de presă AGERPRES, dar și unul dintre românii care au scris istoria Revoluției din decembrie 1989 prin intermediul fotografiei. Cu o carieră de 32 de ani, Sorin Lupșa a reușit să își expună creațiile în mai multe expoziții, dar și în albume tipărite. Una dintre fotografiile semnate de Sorin Lupșa a făcut înconjurul lumii și este cea care surprinde fuga cu elicopterul a soților Nicolae și Elena Ceaușescu, de pe acoperișul Comitetului Central al PCR. În zilele Revoluției, Sorin Lupșa a realizat fotografii în Capitală, la Piața Universității, Piața Revoluției și pe bulevardele principale. A trăit bucuria victoriei în fața comunismului, pe străzi, alături de miile de oameni, dar și-a văzut și moartea cu ochii, când s-a tras asupra camionului în care se afla, în noaptea de 22 spre 23 decembrie. Cea care l-a salvat a fost geanta aparatului de fotografiat. Pentru el însă, cele mai emoționante fotografii rămân cele realizate pe 22 decembrie, pe străzile din București, momentul în care armata fraterniza cu populația civilă. “În momentul în care s-a dat ordin ca armata să se retragă în așa fel încât mulțimea să poată să ajungă în Piața Comitetului Central, oamenii au avut o explozie de bucurie. A fost senzațional. Pe 22 pot să spun că a fost ziua cea mai liberă din viața mea, în care m-am simțit cel mai liber și mai unit cu oamenii din țara mea”, spune fotograful Sorin Lupșa, în cadrul interviului. La 30 de ani de la Revoluție, Sorin Lupșa spune despre România că “este foarte frumoasă, merită văzută și merită fotografiată”. Sursă fotografii: Arhiva istorică de fotografie AGERPRES. Autor: Sorin Lupșa. Imagine: Marian Vlăduț, grafică și montaj: Andrei Cârlan, realizator: Marilena Gheorghiță.

arrow-to-right
arrow-to-left
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.