COD GALBEN: 08-02-2025 Intre 06:00 si 12:00 se va semnala Intensificări temporare ale vântului cu viteze la rafală de 50...70 km/h. in Zona de litoral a județului Constanta , respectiv zona localităților, Județul Tulcea , Zona de litoral a județului Tulcea , respectiv zona localităților; COD GALBEN: 08-02-2025 Intre 06:00 si 12:00 se va semnala Intensificări temporare ale vântului cu viteze la rafală de 50...70 km/h. in Județul Caraş-Severin;

Video

Fotbal: Gheorghe Hagi spune că nu poate deveni selecționerul României cât timp e acționar la Farul Constanța

Fost lider al Generației de Aur și selecționer al României, Gheorghe Hagi a afirmat, miercuri, într-o conferință de presă, că atât timp cât este acționar la Farul Constanța nu va mai putea fi antrenorul echipei naționale, motiv pentru care a și refuzat oferta Federației Române de Fotbal....

Expoziţia "Universul lui Salvador Dali" prezintă, în premieră în România, în peste 10 spaţii expoziţionale, o selecţie de creaţii ale artistului catalan, 170 de lucrări - sculpturi, grafică, gravuri, litografii, miniaturi din aur, rubine, diamante, smaralde, safir şi sticlă, mobilier suprarealist ce ilustrează geniul extravagantului Dali.
"Universul lui Salvador Dali" îşi propune să dezvăluie fundamentele ce stau la baza geniului inspirat al lui Dali şi să ofere o mai bună înţelegere a artei şi vieţii sale, prin sculpturi precum "Venus spaţială", ce întruchipează tema feminităţii, ceasuri topite din seria "Dansul timpului", "Melcul şi îngerul", "Înger suprarealist", ce explorează relaţia lui Dali cu biserica şi spiritualitatea, obiecte de artă din pastă de sticlă colorată, rezultatul colaborării lui Dali cu renumita cristalerie Daum, obiecte din aur încrustate cu pietre preţioase, inspirate de bijuteriile de la curtea lui Ludovic al XIV-lea, ilustraţii rare ce abordează o alternativă distorsionată a realităţii, precum "După 50 de ani de suprarealism", şi teme clasice ale literaturii, cum ar fi "Mult zgomot pentru Shakespeare". 
Totodată, obiectele de mobilier suprarealist, inspirate din surse aparent banale, precum "Canapeaua buzele lui Mae West", sunt dovada versatilităţii şi polivalenţei celui care a redefinit modul în care percepem arta.
De asemenea, expoziţia oferă o experienţă interactivă prin intermediul tehnologiei moderne, permiţând vizitatorilor să interacţioneze virtual cu câteva dintre cele mai cunoscute lucrări şi simboluri daliniene şi să exploreze detaliile ascunse ale operelor sale.
Expoziţia, care a călătorit timp de 13 ani prin mari oraşe din Europa, este organizată de Primăria Capitalei, prin ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Hadran Events, şi aduce, pentru prima dată la Bucureşti, obiecte de artă din cea mai importantă colecţie privată ce conţine lucrări semnate de Salvador Dali, aparţinând renumitului colecţionar de artă Beniamino Levi, către l-a cunoscut personal pe artist în anii 1960 şi a fost agentul acestuia. 
Expoziţia poate fi vizionată până pe data de 12 mai 2024 (Autor/videojurnalist/montaj: Alfred Schupler)

Muzeul Naţional de Istorie a României este gazda expoziţiei "Portretul Regelui. Carol I în Colectia Filatelică a României", care îşi propune să evidenţieze evoluţia tehnicilor de realizare a mărcilor poştale româneşti de-a lungul domniei lui Carol I.
Conceptul expoziţional se plasează în jurul procesului laborios şi al eforturilor de realizare a mărcilor poştale, având ca figură centrala regele - simbol al statului.
Povestea pe care marca poştală o spune despre istoria unei ţări nu poate fi ignorată şi, mai important decât atât, prin această expoziţie aducem în atentia publicului imagini ale obiectelor filatelice - piatra litografică, matriţe, machete sau mărci poştale - fotografiate la un nivel de detaliu, care ne oferă posibilitatea de a observa ceea ce nu am putea vedea cu ochiul liber, măiestria artiştilor gravori, pictori, desenatori fiindu-ne relevată în toată splendoarea ei, afirmă  Alexandru-Cristian Voicu.
Expozitia oferă experienţa unei cronologii vizuale ce surprinde momente importante din viaţa regelui Carol I, prin intermediul machetelor realizate de artiştii perioadei interbelice, precum Ary Murnu sau Dimitrie Ştiubei. Aceste creaţii au stat la baza unor emisiuni filatelice cum sunt "Centenarul naşterii Regelui Carol I", "Trei Regi" sau "Fundaţia Regele Carol I".
Expoziţia poate fi vizitată până la data 1 aprilie 2024.
Echipa curatorială: Cristina-Elena Antonie, Cristina Barbu, Valentin-Ionuţ Drăgoiescu, Alina-Mariana Galu, Beatrice-Mihaela Negoiţă, Sorian Uyy, Alexandru-Cristian Voicu. Fotografii: Márk Róbert Perpits. (Autor/Videojurnalist/Editor foto/video: Alfred Schupler)

Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino din Bușteni găzduieşte până în luna martie 2024 expoziția-eveniment BESTIAR ce îi aduce împreună pe artiști Pablo Picasso și Salvador Dali.
Organizată în parteneriat cu Adrian Șocu, proprietarul colecției, expoziţia are ca temă centrală animalele, printre exponate regăsindu-se scenele de coridă, centaurii și minotaurii lui Picasso, dar și caii și animalele fantastice ale lui Dali, sau personajul Don Quijote, un simbol al idealismului exaltat, prezent în operele ambilor artiști plastici.
Pe simeze este expusă, în premieră, suita completă de 45 de linogravuri Picasso, ediția Cercle d'Art 1962, fiind pentru prima când ea poate fi văzută în România, după 57 de ani de la prima expoziție Picasso din ţara noastră.
Vizitatorii mai pot admira “Ceramică cu Fauni”, linogravură în culori, semnată de Picasso și numerotată 19/100 - seria Madoura, 1961, un exemplar al acestei linogravuri făcând parte din colecția permanentă a Metropolitan Museum of Art din New York.
De asemenea, prezenţa lui Picasso este completată de ediția în facsimil « Guernica », cu 42 de schițe în format original, primele schițe pregătitoare ale celebrei lucrare monumentală omonime a pictorului spaniol.
Salvador Dali este reprezentat de o minunată tapiserie, de aproximativ doi metri înălțime, semnată și numerotată pe verso, în intarsii aurii, pe care este înfățișată lucrarea “Cele 12 triburi ale lui Israel, Asher”, de caii săi și de celebra « Don Quichotte și Sancho Panza », sau basorelieful de argint « Cele 3 grații « ale lui Dali ». (Autor / Videojurnalist / Editor video / Editor foto : Alfred Schupler ; Redactor : Costin Motroaşă)

În România, potrivit statisticilor oficiale, una din zece persoane, cu vârsta curpinsă între 15 şi 64 de ani, a consumat cel puţin o dată droguri. Agenţia Naţională Antidrog oferă şi tratament substitutiv în centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, pe care le are în sectoarele din Bucureşti, dar şi în judeţele din restul ţării. Chiar şi aşa, reprezentanţi ai ong-urilor de profil susţin că persoanele care dezvoltă astfel de adicţii au nevoie de centre specializate în care să se intervină nu doar medical, ci şi psihologic, având ca scop şi reabilitarea socială sau integrarea profesională a persoanelor dependente de droguri.

AGERPRES a stat de vorbă cu doi foşti consumatori de heroină din Bucureşti, care primesc în acest moment tratament cu metadonă.

Bogdan are 30 de ani şi a început să consume heroină în adolescenţă, la vârsta de 17 ani. “Am văzut mulți prieteni de-ai mei care au început cu drogurile înaintea mea. Fumau ţigări cu heroină, eu le-am cerut, dar ei nu au vrut să îmi dea și când am văzut că au aruncat țigara pe jos, am luat-o şi am tras din ea. Prima dată nu mi-a plăcut, am avut o stare de rău, îmi venea să vomit, dar totuși era plăcerea aia care m-a făcut să încerc din nou. Am trecut apoi la folie de aluminiu şi după, injectabil. Sevrajul e ca la un om bolnav de cancer. Durerile pe care le are el, de spate, de oase, îţi curge nasul, ai frisoane, transpiri, îţi este frig, îşi sar picioarele, ca o răceala de 100 de ori mai puternică. Când intri în sevraj, automat te gândești cum să te faci bine și te gândești să te duci să te droghezi din nou”, povesteşte Bogdan despre experienţa sa cu drogurile, care i-a schimbat întreaga viaţă.

Nevoia de bani pentru a-şi cumpăra droguri l-a făcut pe Bogdan să fure mai întâi bani de la părinţii săi. Apoi au început furturile, inclusiv din locuinţe, iar infracţiunile, care s-au ţinut lanţ, l-au trimis, în cele din urmă, după gratii.

Drogurile i-au dat întreaga viaţă peste cap şi Nicoletei, în vârstă de 41 de ani. Are în spate un istoric de 20 de ani de consum de heroină, dar şi alte substanţe, printre care şi cocaina. În acest moment este sub tratament cu metadonă. A renunţat să mai consume, după ce autorităţile au anunţat-o că îi vor instituţionaliza cei trei copii pe care îi are, dacă va continua să consume droguri. “Îți pui viața în pericol cu fiecare doză pe care ți-o faci. S-a întâmplat să ni se facă rău, acum câţiva ani, iar unii ziceau că ne-au dat şoricioaică, otravă de șobolani. Când spui droguri eşti un om ratat, un om terminat. (…) Am fost arestată pentru trafic de droguri că am și vândut la un moment dat. Cel mai mult regret că am pierdut ani dar şi timpul lipsă de lângă copiii mei, totul din cauza drogurilor”, mărturiseşte, cu lacrimi în ochi, Nicoleta.

Atât Bogdan, cât şi Ncoleta îşi doresc reabilitarea, atât cea fizică, cât şi cea socială. Bogdan se gândeşte să plece din ţară, pentru a începe o viaţă nouă, în timp ce Nicoleta vrea să se angajeze şi să fie o mamă cât mai bună pentru copiii săi.

Georgiana Drăgan Moldoveanu este directoarea Centrului de fete House of Joy, din cadrul Teen Challenge România. ONG-ul îşi propune prin centrele sale, dar şi prin proiectele pe care le desfăşoară, să aducă un sprijin real consumatorilor de droguri din România, oferind servicii de reabilitare.

“În momentul de față, statisticile realizate de Agenția Națională Antidrog, din câte știu, evidențiază faptul că o persoană din 10 din România a consumat droguri cel puțin o dată în viață. Numărul acesta este unul extrem de mare. Dintre ei sunt foarte mulți care ajung, din păcate, la un nivel de consum abuziv și în cele din urmă la dependență. Și în cazul acestora, doar o perioadă de spitalizare nu mai este suficientă pentru că acea perioadă îi ajută să se stabilizeze din punct de vedere medical, din punct de vedere fizic, cu alte cuvinte să facă față simptomelor de sevraj asociate drogurilor pe care le consumă. În schimb, când se externează de acolo, din nefericire, mulți dintre ei reiau consumul pentru că rămân în același mediu cu același grup de prieteni, cu același anturaj și fără să se fi schimbat, dintr-o motivație interioară, și anume aceea de a avea o viață diferită, de a avea o viață normală. Și atunci pentru persoanele acestea este mare nevoie de ajutor pe termen lung. Din păcate, sunt mult prea puține centre rezidențiale, comunități terapeutice care oferă servicii sociale persoanelor consumatoare sau dependente de droguri, comparativ cu numărul crescut al celor care consumă droguri”, a declarat pentru AGERPRES Georgiana Drăgan Moldoveanu, care consideră că Guvernul ar trebui să investească în astfel de centre terapeutice. (Videojurnalişti: Cătălin Soci/Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

Ca omagiu la împlinirea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, respectiv 145 de ani de la emanciparea României de sub dominația otomană, Muzeul Național de Istorie a României oferă publicului expoziția: “În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR”, care poate fi vizitată până în luna februarie 2024.


Ca un ecou al documentarismul publicistic care a luat amploare îndeosebi în timpul Războiului Crimeii (1853-1856), mai mulţi artişti şi fotografi au secondat armata română pentru a imortaliza bravura ostașilor împotriva unui inamic istoric. Astfel, gazetarilor presei europene li se alătură cei patru artiști oficiali trimiși pe front: Carol Popp de Szathmari, Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea.


După o absență de mai bine de 20 de ani și ample lucrări de restaurare, pictura “Atacul de la Smârdan”, de Nicolae Grigorescu, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, se află din nou pe simeze, alături de o suită de alte mărturii iconografice din timpul Războiului de Independență.


Reverberații ulterioare acestuia, provenind, de asemenea, din colecțiile muzeului, întregesc această incursiune în iconografia evenimentului.


Curatori: Erica Iojă, muzeograf în cadrul Secției Muzeul Național Filatelic, dr. Cornel-Constantin Ilie, directorul adjunct al muzeului.

Operele de artă au fost restaurate de către dr. Romeo Gheorghiță, Sorina Gheorghiță și Andreea Teodorescu. Fotografii MNIR.
(Autor /videojurnalist/ editare foto/video: Alfred Schupler; Redactor: Costin Motroașă)

În 2023 s-au împlinit 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, iar expoziția pe care o prezintă Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în perioada octombrie 2023 - martie 2024 aduce în prim-plan viața și activitatea uneia dintre cele mai importante și interesante figuri ale istoriei României.
Directorul adjunct al MNIR Cornel Ilie a arătat că discursul muzeal este conceput astfel încât publicul să vadă atât activitatea domnitorului, cât şi viaţa omului Cuza.
Vizitatorii pot admira o selecție foarte interesantă de exponate: tronul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și cel al doamnei Elena Cuza, sabia de învestitură primită de la sultanul Abdul Medjid I, trusa de pistoale de duel dăruită de împăratul Napoleon al III-lea, decorații românești și străine, fotografii, documente, litografii și picturi, tipărituri, timbre și efecte poștale, obiecte personale ale lui Alexandru Ioan Cuza și ale Elenei Cuza, mărturiile legate de moartea lui Cuza sau de posteritatea acestuia.
Proiectul expoziţional este realizat de Muzeul Național de Istorie a României împreună cu Muzeul Unirii - Complexul Muzeal Național Moldova (Iași), Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului București, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Național Peleș, Muzeul Național al Bucovinei (Suceava), Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Muzeul Județean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” (Bârlad) și Arhivele Naționale ale României. La expoziție a contribuit, de asemenea, Daniel Cosmin Obreja care s-a alăturat demersului muzeal cu obiecte din colecția proprie.
(Autor: Alfred Schupler; Imagine: Alfred Schupler; Fotografii: MNIR; Editare fotografii: Alfred Schupler; Montaj: Alfred Schupler şi Andrei Cârlan; Redactor: Costin Motroaşă)

arrow-to-right
arrow-to-left

Pe 24 iunie românii sărbătoresc Ziua universală a iei. Cristina Chiriac, antreprenor şi preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, a povestit despre arta realizării costumelor populare româneşti, transmisă de la o generaţie la alta. "Să înţelegem că valorea pe care artizanii români, cei care mai sunt astăzi în viaţă o dau acestor obiecte vestimentare, are capacitatea de a trece prin timp, prin noi, şi reprezintă nu doar moştenirea pe care noi am primit-o de la străbunii noştri, dar poate fi şi moştenirea pe care noi o lăsăm generaţiei de mâine", a spus Cristina Chiriac. Colecţia conţine produse originale, iar cea mai valoroasă este o cămaşă cu o vechime de peste 110 ani. "Toţi artizanii cu care noi colaborăm sunt eminamente femei, trecute de o anumită vârstă, în zona mediului rural şi atunci pentru noi capacitatea aceasta de a menţine la suprafaţă un astfel de business este fantastică pentru că, pe de-o parte ai recunoştinţa celor cu care colaborezi, pentru că se bucură că cineva se îndârjeşte să promoveze aceste produse lucrate manual şi, pe de altă parte, este reacţia străinilor care spun, dacă aş fi auzit despre România întâi povestindu-se despre ia românească, nu despre alte lucruri negative, vă mărturisesc că aş fi venit în avans să descopăr România", a spus Cristina Chiriac Preşedinta CONAF a vorbit şi despre disputa apărută în urma folosirii de către casa de modă Louis Vuitton a unei cămăşi inspirate de cea tradiţională din Mărginimea Sibiului. "Într-un fel acest diferend de părţi de opinie a venit la pachet şi cu părţi pozitive. Acum, aproape tot mapamondul ştie că acea cămaşă de Sibiu aparţine României", a adăugat Cristina Chiriac. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Codruţ Arsenescu; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

Patronatul Peştelui din România (PPR) estimează că 70% din fermele piscicole vor falimenta anul viitor cel mai târziu, după ce au accesat fonduri europene în peiroada de programare 2014-2020, iar Autoritatea de Management a Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) a decis să le ceară să returneze o parte din fondurile investite.
Vicepreşedintele PPR, Alexandru Bonea, a declarat pentru AGERPRES că majoritatea fermelor piscicole care au accesat fonduri nerambursabile pentru investiţii au primit deja procese verbale pentru recuperarea a 40% din valoarea proiectelor, din cauză că Autoritatea de Management (AM) a POPAM, în urma unor controale efectuate de Comisia Europeană, a decis să reducă aportul în natură al fermelor de la 50% la 10% şi mai amintit că şi în perioada de programare 2007-2013, acvacultorii s-au confruntat cu probleme în accesarea fondurilor europene.
În opinia sa, statul român trebuie să acopere pagubele produse de păsările ihtiofage de la bugetul de stat, nu din fondurile europene destinate dezvoltării, cu atât mai mult cu cât compensarea pierderilor este prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate şi nu este pusă în practică nici în momentul de faţă.
Reprezentantul PPR a amintit că legea acvaculturii aflată în dezbaterea Senatului ar fi "un pas uriaş înainte" pentru sector, deoarece fermele piscicole sunt singurul domeniu al agriculturii din România care nu beneficiază de niciun sprijin financiar. (Autor: Luisiana Bîgea; Imagine: Luisiana Bîgea; Montaj: Andrei Cârlan; Redactor: Costin Motroaşă)

Psihologul Viorel Roman susţine că trăim într-o cultură în care se formează adicţii de la vârste din ce în ce mai fragede.

“Aș zice că suntem de-a dreptul speriați de ce vedem că se întâmplă și de ce vedem că ajunge să vină în cabinet și în proiectele noastre. Pare un fenomen care a luat o amploare extraordinar de mare și că trăim într-o cultură a dependenței, unde devine din ce în ce mai greu să nu ai o dependență, că vorbim de dependențe ușoare (ecran, zahăr), până la droguri. Practic, cu toții trăim în această cultură și există o fină inoculare a adicției încă de foarte devreme, de la vârste foarte mici. Vedem acum că adicția apare peste tot și că devine poate din ce în ce mai grav acolo unde situația financiară este mai bună, pentru că accesul la substanțe din ce în ce mai scumpe este mult mai mare”, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, Viorel Roman, psiholog clinician, director executiv al Asociaţiei Aliat Pentru Sănătate Mintală şi psihoterapeut specializat în adicţii în cadrul Clinicii Aliat Bucureşti.

În opinia acestuia una dintre problemele privind consumul de droguri din România este cea a accesului facil la substanţele psihoactive, inclusiv în rândul copiilor şi adolescenţilor. Potrivit acestuia, un elev care îşi doreşte să consume droguri poate să facă rost de acestea în cinci minute.

“Din ce știu de la cei cu care lucrez și în cinci minute, de la momentul în care simte craving sau sevraj până la momentul în care are substanța în mână. Durează și cinci minute, timp în care sună pe cineva, achită niște bani, primește substanța, lucru se întâmplă foarte rapid, de multe ori vine la ușa blocului sau fac ei o mică, foarte mică deplasare, adică e foarte facil. Tot timpul va crește nivelul de adicție și de fapt asta e o schimbare la noi în ultima perioadă - accesibilitatea din ce în ce mai mare. Cu cât e mai accesibil, cu atât nivelul adicțiilor va crește. Aproape orice debut, pe care îl aud aici, de consum de substanțe, începe cu un anturaj. Întotdeauna e vorba despre un anturaj și acolo începe și consumul și de acolo se dezvoltă și conexiunile către cei care vând substanțe. Unii sunt consumatori recreațional, iar unii fac și tranziția spre dependență, și când ai făcut tranziția spre dependență deja acela este punctul în care tu începi să-ți cauți propriile tale surse de a obține rapid substanța. (…) Dependența devine ceva scump de întreținut când vorbim de droguri și atunci din nevoia de a susține adicția ajung și să vândă. Și sigur că apoi acolo apar și problemele penale și lucrurile se duc din rău în mai rău”, susţine Viorel Roman.


De multe ori în spatele consumului de droguri stau problemele emoţionale cu care se confruntă persoanele care ajung dependente, cum ar fi abuzul fizic, emotional, sexual, probleme familiale, probleme de sănătate mintală ale părinţilor, divorţul acestora sau problemele penale cu care se confruntă unul dintre părinţi. La acestea se pot adăuga presiunea anturajului, bullyingul şi stresul. Din păcate, mulţi dintre adolescenţii care consumă droguri ajung să fie depistaţi târziu de familie.


“Da, din păcate, da, sunt depistaţi târziu. Pot fi destul de abili în a masca efectele consumului și, din păcate, de multe ori când ajung în terapie deja e făcută tranziția spre dependență. Munca este foarte grea și părinții trebuie să fie foarte atenți la ce se întâmplă cu copilul, la orice modificare de comportament, orice modificare în cercul de prieteni, orice modificare în performanțele academice, orice schimbare se vede, să mențină legătura cu ei, să rămână aproape de ei, să fie o comunicare deschisă. Ar trebui să fie monitorizată utilizarea device-urilor, să fie în spații centrale ale casei și nu izolate în cameră. Să fie atenţi la reacțiile foarte vizibile, cum ar fi oboseală, ochii roșii sau pupile dilatate, schimbări în reacțiile uzuale pe care le au, pot să devină mai irascibili, să aibă toleranță mai scăzută, să devină mai nervoși, să devină mai triști, să devină mai anxioși. De multe ori, substanțele amplifică anxietatea. Să fie atenţi la modificări în cercul de prieteni, la modificări în ce se întâmplă la școală, la apatie sau la foarte multă energie. Orice modificare în orice arie a vieții copilului”, mai spune Viorel Roman.


Psihologul Viorel Roman susţine că nu doar părinţii trebuie să dezvolte o relaţie apropiată cu propii copii, pentru a preveni consumul de droguri în rândul acestora. Şi şcolile trebuie să privească această problemă a adicţiilor cu mai mult interes.

“Orice director de școală, are acum în școala lui copii cu dependențe, că e vorba de jocuri, că e vorba de gambling, că e vorba de alcool, că e vorba de nicotină, deja adicția există”, a mai declarant Viorel Roman.


Tododată, aceasta susţine că este necesară înfiinţarea secţiilor de dezintoxicare destinate copiilor, precum şi a centrelor specializate pentru adolesceţi în care aceştia să primească suportul necesar, după realizarea curelor de dezintoxicare. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

 

"Agenţia Naţională Antidrog desfăşoară periodic studii şi cercetări în rândul tinerilor, privind consumul de droguri. Conform studiilor se evidenţiază o disponibilitate mai mare a acestor substanţe în rândul lor, dar şi o creştere a consumului, precum şi o scădere a vârstei de debut în consumul de droguri. Media este de 13 ani, dar punctual, ocazional mai sunt şi cazuri în care există chiar şi la o vârstă mai fragedă care au experimentat consumul de astfel de substanţe." a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, medicul Bogdan Gheorghe, din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.

Acesta a precizat că în Bucuresti şi în oraşele mari este înregistrat cel mai mare consum de droguri, iar accesul la aceste substanţe este din ce în ce mai uşor. Potrivit statisticilor ANA, 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP).

Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Cei mai vulnerabili în faţa consumului de droguri sunt #adolescenţii, spun specialiştii ANA.

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară.

În 2022 Agenţia Naţională Antidrog a derulat 13.830 de activităţi de prevenire în mediul şcolar, 219 în mediul universitar, 833 în familie, 2.929 în comunitate. În 2022 ANA a furnizat 50.237 de servicii integrate de asistenţă unui număr de aproape 3.000 de beneficiari. (Videojurnalist: Marian Vlăduţ; Montaj: Codruţ Arsenescu; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

arrow-to-right
arrow-to-left
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.